Sturza despre Maia Sandu: E dură și nu acceptă compromisuri

Maia Sandu nu are o ideologie, viziuni geostrategice, teorii politice. Maia Sandu are un credo – Moldova ca să scape de sărăcie și să se dezvolte, trebuie să învingă corupția, așa o caracterizează fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza

Succesul unor politici corecte este durerea și suferința contemporanilor și … admirația și recunoașterea urmașilor. Cui îi place să sufere chiar și de dragul unor lucruri făcute corect din punct de vedere strategic? Doar masochiștilor intelectuali și funcționali”, constată fostul premier.

Potrivit lui, dacă Maia Sandu va reuși, moldovenii de azi vor fi scoși din „pepeni”. Mulți vor trebui să se lase de tabieturi și deprinderi – să nu fure, să nu înșele, să nu… Să muncească, să compătimească, să fie competitivi, să… Lucruri greu de închipuit astăzi!

Maia Sandu nu și-a dorit să facă „politică mare”! „Vai, of, ce bine ar fi să plec pe munte. M-am saturat. Nu mai am puteri”. A fost forțată să facă acest pas impusă de „fenomenul Maia Sandu”. Fenomen care de mult nu-i mai aparține”, mai spune fostul premier.

Actualul om de afaceri și-o amintește pe Maia Sandu timidă și aparent fără de vlagă, cu un rucsac mare în spate unde își stoca „ideile” – calculatorul.

Nimeni din „oficiali” nu dorea să se întâlnească cu această doamnă. Toți erau „ancorați” la nobilul lui Plaha. E mai iubită astăzi de Bucureștiul „oficial”? Nu. De ce ar fi? Este cel mai admirat lider străin în România. Dacă ar participa la alegerile prezidențiale, ar câștiga detașat. Dar asta la ei, românii din țară. În Moldova, lucrurile se pot schimba rapid. Am întrebat-o în ce măsură contează pentru ea ratingul, popularitatea. Răspunsul a fost: „Doar în măsura ca să-mi pot duce misiunea până la capăt. Misiunea de a scăpa Moldova de corupție”, susține Sturza.

În opinia omului de afaceri, Maia Sandu face parte din tagma oamenilor care nu trebuie analizați cu „instrumentul”. Nu veți găsi multe lucruri care să vă placă sau să vă facă să vă simțiți confortabil. E dură si nu prea accepta compromisul. Așa oameni trebuie urmați sau nu. Atât. Am simțit-o pe propria piele când am mers împreună pe munte – extrem de tenace și robustă. E umilitor pentru un mountaineer experimentat să vadă călcâiele cuiva mult în fața sa…

Astăzi Maia Sandu este Președinte, Parlamentar, PM, Ministru de externe, Ministru al justiției. Mai departe – toată lista. Cât, cum? Vom vedea”, a conchis fostul premier.

#Sturza #lider #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.