Sturza despre Maia Sandu: E dură și nu acceptă compromisuri

Maia Sandu nu are o ideologie, viziuni geostrategice, teorii politice. Maia Sandu are un credo – Moldova ca să scape de sărăcie și să se dezvolte, trebuie să învingă corupția, așa o caracterizează fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza

Succesul unor politici corecte este durerea și suferința contemporanilor și … admirația și recunoașterea urmașilor. Cui îi place să sufere chiar și de dragul unor lucruri făcute corect din punct de vedere strategic? Doar masochiștilor intelectuali și funcționali”, constată fostul premier.

Potrivit lui, dacă Maia Sandu va reuși, moldovenii de azi vor fi scoși din „pepeni”. Mulți vor trebui să se lase de tabieturi și deprinderi – să nu fure, să nu înșele, să nu… Să muncească, să compătimească, să fie competitivi, să… Lucruri greu de închipuit astăzi!

Maia Sandu nu și-a dorit să facă „politică mare”! „Vai, of, ce bine ar fi să plec pe munte. M-am saturat. Nu mai am puteri”. A fost forțată să facă acest pas impusă de „fenomenul Maia Sandu”. Fenomen care de mult nu-i mai aparține”, mai spune fostul premier.

Actualul om de afaceri și-o amintește pe Maia Sandu timidă și aparent fără de vlagă, cu un rucsac mare în spate unde își stoca „ideile” – calculatorul.

Nimeni din „oficiali” nu dorea să se întâlnească cu această doamnă. Toți erau „ancorați” la nobilul lui Plaha. E mai iubită astăzi de Bucureștiul „oficial”? Nu. De ce ar fi? Este cel mai admirat lider străin în România. Dacă ar participa la alegerile prezidențiale, ar câștiga detașat. Dar asta la ei, românii din țară. În Moldova, lucrurile se pot schimba rapid. Am întrebat-o în ce măsură contează pentru ea ratingul, popularitatea. Răspunsul a fost: „Doar în măsura ca să-mi pot duce misiunea până la capăt. Misiunea de a scăpa Moldova de corupție”, susține Sturza.

În opinia omului de afaceri, Maia Sandu face parte din tagma oamenilor care nu trebuie analizați cu „instrumentul”. Nu veți găsi multe lucruri care să vă placă sau să vă facă să vă simțiți confortabil. E dură si nu prea accepta compromisul. Așa oameni trebuie urmați sau nu. Atât. Am simțit-o pe propria piele când am mers împreună pe munte – extrem de tenace și robustă. E umilitor pentru un mountaineer experimentat să vadă călcâiele cuiva mult în fața sa…

Astăzi Maia Sandu este Președinte, Parlamentar, PM, Ministru de externe, Ministru al justiției. Mai departe – toată lista. Cât, cum? Vom vedea”, a conchis fostul premier.

#Sturza #lider #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.