Sturza despre Maia Sandu: E dură și nu acceptă compromisuri

Maia Sandu nu are o ideologie, viziuni geostrategice, teorii politice. Maia Sandu are un credo – Moldova ca să scape de sărăcie și să se dezvolte, trebuie să învingă corupția, așa o caracterizează fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza

Succesul unor politici corecte este durerea și suferința contemporanilor și … admirația și recunoașterea urmașilor. Cui îi place să sufere chiar și de dragul unor lucruri făcute corect din punct de vedere strategic? Doar masochiștilor intelectuali și funcționali”, constată fostul premier.

Potrivit lui, dacă Maia Sandu va reuși, moldovenii de azi vor fi scoși din „pepeni”. Mulți vor trebui să se lase de tabieturi și deprinderi – să nu fure, să nu înșele, să nu… Să muncească, să compătimească, să fie competitivi, să… Lucruri greu de închipuit astăzi!

Maia Sandu nu și-a dorit să facă „politică mare”! „Vai, of, ce bine ar fi să plec pe munte. M-am saturat. Nu mai am puteri”. A fost forțată să facă acest pas impusă de „fenomenul Maia Sandu”. Fenomen care de mult nu-i mai aparține”, mai spune fostul premier.

Actualul om de afaceri și-o amintește pe Maia Sandu timidă și aparent fără de vlagă, cu un rucsac mare în spate unde își stoca „ideile” – calculatorul.

Nimeni din „oficiali” nu dorea să se întâlnească cu această doamnă. Toți erau „ancorați” la nobilul lui Plaha. E mai iubită astăzi de Bucureștiul „oficial”? Nu. De ce ar fi? Este cel mai admirat lider străin în România. Dacă ar participa la alegerile prezidențiale, ar câștiga detașat. Dar asta la ei, românii din țară. În Moldova, lucrurile se pot schimba rapid. Am întrebat-o în ce măsură contează pentru ea ratingul, popularitatea. Răspunsul a fost: „Doar în măsura ca să-mi pot duce misiunea până la capăt. Misiunea de a scăpa Moldova de corupție”, susține Sturza.

În opinia omului de afaceri, Maia Sandu face parte din tagma oamenilor care nu trebuie analizați cu „instrumentul”. Nu veți găsi multe lucruri care să vă placă sau să vă facă să vă simțiți confortabil. E dură si nu prea accepta compromisul. Așa oameni trebuie urmați sau nu. Atât. Am simțit-o pe propria piele când am mers împreună pe munte – extrem de tenace și robustă. E umilitor pentru un mountaineer experimentat să vadă călcâiele cuiva mult în fața sa…

Astăzi Maia Sandu este Președinte, Parlamentar, PM, Ministru de externe, Ministru al justiției. Mai departe – toată lista. Cât, cum? Vom vedea”, a conchis fostul premier.

#Sturza #lider #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.