Sturza, despre neliniștiții de la Chișinău care îi dau cu „revoluția” kazahă: Scot din ițari cartonașe galbene, roșii

Văd că unii la Chișinău nu se liniștesc, îi tot dau cu „revoluția” kazahă. Nu că i-ar interesa pe bune de procesele și poporul kazah. Ei foarte puțin voalat trimit „mesaje” guvernării locale. Scot din ițari cartonașe galbene, roșii. Mă rog, pe nimeni nu-l poți opri din satisfacția de a fi penibil, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza, opiniile exprimate de unii lideri de partide de la Chișinău.

Între timp, în Kazahstan o manifestație legitimă, cu cerințe economice s-a transformat într-o păruială majoră între clanuri. Puțin simplificat, astăzi lucrurile arată astfel: inițial, Tokaiev, profitând de manifestațiile pașnice, a încercat să iasă de sub tutela lui Nazarbaiev, înlăturând cele mai odioase persoane din anturaj și anunțând reforme și schimbări politice. Membrii mai tineri ai clanului Nazarbaiev, care controlează blocul de forță, au contraatacat, mobilizând marginali tineri. Șefii serviciilor și instituțiilor de forță, fideli aripii tinere, au permis escaladarea controlată a evenimentelor. Tokaiev rămas, practic, singur a recurs la sprijinul „prietenului” Putin. Și asta într-o țară unde factorul rusesc e un fel de cârpă roșie! Partea formală a balanței intereselor s-a ruinat – „pro-occidentalul” Tokaiev a pupat mâna țarului rus, tinerii radicali musulmani se retrag în munți pentru lupta de gherilă cu „invadatorii”, a explicat fostul premier.

Ion Sturza afirmă că statul kazah are un popor demn și educat în câteva zile s-a transformat într-un câmp de luptă fratricidă. De ce? Pentru că puterea și banii le iau mintea unora.

Așa că, vă rog, liniștiți-vă și căutați-vă de treburile și menirea voastră. (Re)construiți partidul, debarasa-ți-vă de unii lideri deveniți toxici, definitivați și concertați un mesaj comun de formațiune de opoziție. Altul decât cel „de alternativă”, impus subtil de la Londra. În final, încercați să ieșiți de sub blestemul celor „3%”. Altfel, doar pierdeți timpul și mai și enervați foarte multă lume. Alta decât „cea bună”. Lor le convine. Cu poziționarea extrem de agresivă ați reușit să intimidați multă lume. Trebuie să spună cineva lucrurilor pe nume”, a mai spus omul de afaceri.

Sturza îndeamnă să nu ne facem grijă de kazahi. „Ei au un simț al autoconservării excepțional. I-au impus vecinii – China și Rusia. Majoritatea își cunosc strămoșii până la a 16(!) generație. Unii sunt considerați urmașii lui Cinghiz Han. Noi, moldovenii? Haideți să ne aducem aminte numele străbunilor noștri… Cum„, se întreabă retoric omul de afaceri.

#kazahi #revoltă #Sturza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).