Sturza, despre neliniștiții de la Chișinău care îi dau cu „revoluția” kazahă: Scot din ițari cartonașe galbene, roșii

Văd că unii la Chișinău nu se liniștesc, îi tot dau cu „revoluția” kazahă. Nu că i-ar interesa pe bune de procesele și poporul kazah. Ei foarte puțin voalat trimit „mesaje” guvernării locale. Scot din ițari cartonașe galbene, roșii. Mă rog, pe nimeni nu-l poți opri din satisfacția de a fi penibil, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza, opiniile exprimate de unii lideri de partide de la Chișinău.

Între timp, în Kazahstan o manifestație legitimă, cu cerințe economice s-a transformat într-o păruială majoră între clanuri. Puțin simplificat, astăzi lucrurile arată astfel: inițial, Tokaiev, profitând de manifestațiile pașnice, a încercat să iasă de sub tutela lui Nazarbaiev, înlăturând cele mai odioase persoane din anturaj și anunțând reforme și schimbări politice. Membrii mai tineri ai clanului Nazarbaiev, care controlează blocul de forță, au contraatacat, mobilizând marginali tineri. Șefii serviciilor și instituțiilor de forță, fideli aripii tinere, au permis escaladarea controlată a evenimentelor. Tokaiev rămas, practic, singur a recurs la sprijinul „prietenului” Putin. Și asta într-o țară unde factorul rusesc e un fel de cârpă roșie! Partea formală a balanței intereselor s-a ruinat – „pro-occidentalul” Tokaiev a pupat mâna țarului rus, tinerii radicali musulmani se retrag în munți pentru lupta de gherilă cu „invadatorii”, a explicat fostul premier.

Ion Sturza afirmă că statul kazah are un popor demn și educat în câteva zile s-a transformat într-un câmp de luptă fratricidă. De ce? Pentru că puterea și banii le iau mintea unora.

Așa că, vă rog, liniștiți-vă și căutați-vă de treburile și menirea voastră. (Re)construiți partidul, debarasa-ți-vă de unii lideri deveniți toxici, definitivați și concertați un mesaj comun de formațiune de opoziție. Altul decât cel „de alternativă”, impus subtil de la Londra. În final, încercați să ieșiți de sub blestemul celor „3%”. Altfel, doar pierdeți timpul și mai și enervați foarte multă lume. Alta decât „cea bună”. Lor le convine. Cu poziționarea extrem de agresivă ați reușit să intimidați multă lume. Trebuie să spună cineva lucrurilor pe nume”, a mai spus omul de afaceri.

Sturza îndeamnă să nu ne facem grijă de kazahi. „Ei au un simț al autoconservării excepțional. I-au impus vecinii – China și Rusia. Majoritatea își cunosc strămoșii până la a 16(!) generație. Unii sunt considerați urmașii lui Cinghiz Han. Noi, moldovenii? Haideți să ne aducem aminte numele străbunilor noștri… Cum„, se întreabă retoric omul de afaceri.

#kazahi #revoltă #Sturza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.