Administrația Biden vine cu primele sancțiuni adresate Rusiei în cazul Navalnîi

Administrația Biden a declasificat marți un raport al serviciilor de informații americane, conform căreia FSB-ul, una dintre principalele agenții de informații secrete din Rusia, a orchestrat otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. Totodată, au fost anunțate primele sancțiuni împotriva guvernului rus pentru atentatul la viața și libertatea politicianului de opoziție de la Moscova.

Sancțiunile reflectă îndeaproape o serie de acțiuni pe care națiunile europene și Marea Britanie le-au întreprins în octombrie anul trecut și pe care le-au extins luni. Înalți oficiali ai administrației au declarat că sancțiunile fac parte dintr-un efort de a demonstra unitatea și fermitatea noii administrații de l Washington, în primele confruntări cu guvernul președintelui rus, Vladimir V. Putin. Niciuna dintre sancțiuni însă nu a fost îndreptată în mod special către președintele Putin sau oligarhii care îl susțin pe liderul rus.

Sancțiunile privind cazul Navalnîi ale administrației Biden reprezintă primul contact cu Rusia. În timp ce majoritatea președinților din trecut au intrat în funcție declarând că vor căuta reluarea relațiilor cu Rusia, Biden a făcut contrariul – avertizând că Putin își conduce țara înapoi, într-o eră a autoritarismului și promite să vină cu răspunsuri adecvate la încălcările drepturilor omului din parte Rusiei, dar și a eforturilor acesteia de destabilizare a Europei.

Noile sancțiuni sunt concentrate pe cei responsabili legal, dar și în mod direct de otrăvirea și condamnarea lui Navalnîi, care părea a fi mai degrabă un „spectacol” decât un proces echitabil.

Uniunea Europeană a sancționat deja șase ruși și un centru de cercetare științifică de stat ca răspuns la otrăvirea Navalnîi. Astăzi, au mai fost sancționate încă 4 persoane, sub forma interdicției de a călători în UE și înghețarea activelor a doi procurori, a șefulului gărzii naționale rusești și a șefului serviciului penitenciar rusesc.

Este vorba despre Igor Krasnov, care a devenit procurorul general al Rusiei acum un an, Aleksandr I. Bastrykin, al cărui comitet de investigație gestionează investigațiile asupra infracțiunilor majore și raportează direct președintelui rus Vladimir V. Putin, Viktor V. Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și fostul body-guard al lui Putin, care l-a amenințat pe Navalnîi în septembrie 2018 și Aleksandr Kalashnikov, șeful serviciului penitenciar federal din Rusia.

#Alexei Navalnii #noviciok #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reconstruirea economiei Ucrainei, după invazia declanşată de Rusia în urmă cu un an, este estimată în prezent să coste 411 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mult decât Produsul Intern Brut al Ucrainei în anul 2022, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană şi Ucraina, transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, estimarea acoperă un an de la debutul invaziei ruseşti şi cuantifică pagubele fizice directe provocate infrastructurii şi clădirilor, impactul asupra vieţii şi mijloacelor de trai ale oamenilor precum şi costul reconstrucţiei.

Suma de 411 miliarde de dolari reprezintă o revizuire dramatică faţă de estimarea anterioară de 349 miliarde de dolari, avansată de Banca Mondială în luna septembrie a anului trecut.

Noua estimare vine la o zi după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a ajuns la un acord cu Guvernul ucrainean pentru un acord pe patru ani în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari. Acordul cu FMI ar putea permite autorităţilor de la Kiev să obţină ajutoare suplimentare, în valoare de miliarde de dolari, de la alte organisme, după ce va fi aprobat de boardul FMI, în următoarele săptămâni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unei evaluări rapide cu privire la nevoile urgente, Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru reconstrucţia prioritară în 2023, ceea ce va necesita o finanţare de 11 miliarde de dolari peste ceea ce este prevăzut în bugetul Ucrainei pentru acest an.

Aproximativ 22% din necesităţile de reconstrucţie sunt în sectorul transportului, în timp ce 17% sunt în domeniul locuinţelor, 11% în sectorul energiei şi 7% în agricultură.

Comparativ cu precedentele estimări, cea mai mare revizuire a fost realizată în ceea ce priveşte necesităţile din sectorul energiei, unde pagubele sunt acum de cinci ori peste nivelul din luna iunie 2022, susţine Banca Mondială. Cele mai mari creşteri au fost în regiunile de pe linia frontului precum Doneţk, Harkov, Lugansk şi Herson, care au fost vizate cu precădere de atacurile cu rachete ruseşti începând din luna octombrie.

#reconstructie #banca Mondială #Ucraina