Administrația Biden vine cu primele sancțiuni adresate Rusiei în cazul Navalnîi

02 Mart. 2021, 17:54
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 17:54 // Au Bani //  Realitatea.md

Administrația Biden a declasificat marți un raport al serviciilor de informații americane, conform căreia FSB-ul, una dintre principalele agenții de informații secrete din Rusia, a orchestrat otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. Totodată, au fost anunțate primele sancțiuni împotriva guvernului rus pentru atentatul la viața și libertatea politicianului de opoziție de la Moscova.

Sancțiunile reflectă îndeaproape o serie de acțiuni pe care națiunile europene și Marea Britanie le-au întreprins în octombrie anul trecut și pe care le-au extins luni. Înalți oficiali ai administrației au declarat că sancțiunile fac parte dintr-un efort de a demonstra unitatea și fermitatea noii administrații de l Washington, în primele confruntări cu guvernul președintelui rus, Vladimir V. Putin. Niciuna dintre sancțiuni însă nu a fost îndreptată în mod special către președintele Putin sau oligarhii care îl susțin pe liderul rus.

Sancțiunile privind cazul Navalnîi ale administrației Biden reprezintă primul contact cu Rusia. În timp ce majoritatea președinților din trecut au intrat în funcție declarând că vor căuta reluarea relațiilor cu Rusia, Biden a făcut contrariul – avertizând că Putin își conduce țara înapoi, într-o eră a autoritarismului și promite să vină cu răspunsuri adecvate la încălcările drepturilor omului din parte Rusiei, dar și a eforturilor acesteia de destabilizare a Europei.

Noile sancțiuni sunt concentrate pe cei responsabili legal, dar și în mod direct de otrăvirea și condamnarea lui Navalnîi, care părea a fi mai degrabă un „spectacol” decât un proces echitabil.

Uniunea Europeană a sancționat deja șase ruși și un centru de cercetare științifică de stat ca răspuns la otrăvirea Navalnîi. Astăzi, au mai fost sancționate încă 4 persoane, sub forma interdicției de a călători în UE și înghețarea activelor a doi procurori, a șefulului gărzii naționale rusești și a șefului serviciului penitenciar rusesc.

Este vorba despre Igor Krasnov, care a devenit procurorul general al Rusiei acum un an, Aleksandr I. Bastrykin, al cărui comitet de investigație gestionează investigațiile asupra infracțiunilor majore și raportează direct președintelui rus Vladimir V. Putin, Viktor V. Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și fostul body-guard al lui Putin, care l-a amenințat pe Navalnîi în septembrie 2018 și Aleksandr Kalashnikov, șeful serviciului penitenciar federal din Rusia.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.