SUA ar putea aproba cea mai urgentă solicitare a Ucrainei: ”Fără acestea, nu vom putea”

27 Mai 2022, 07:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2022, 07:39 // Actual //  bani.md

Cea mai urgentă nevoie a Ucrainei o reprezintă MLRS (sistem de lansare de rachete multiple) pentru a contrabalansa superioritatea Rusiei în ceea ce priveşte armamentul greu, a spus ministrul de Externe ucrainean Dmitro Kuleba, potrivit CNN. SUA discută despre trimiterea de sisteme avansate în Ucraina.

Situaţia militară în regiunile din est este “atât de disperată pe cât spun oamenii – chiar mai rea decât spun oamenii”, a afirmat Kuleba într-o sesiune live de întrebări şi răspunsuri pe Twitter, din Polonia.

Singurul răspuns care ar funcţiona, a spus el, ar fi cu “mai multe arme grele. Fără acestea, nu vor putea să-i împingem înapoi”.

El a numit decizia Washingtonului pe această problemă “crucială”.

Potrivit CNN, administraţia Biden se pregăteşte să crească nivelul armelor pe care le oferă Ucrainei, trimiţând sisteme avansate, de rachete cu rază lungă de acţiune, având în vedere că aceasta devine principala solicitare a ucrainenilor, potrivit mai multor oficiali.

Administraţia înclină spre a trimite sistemele ca parte dintr-un pachet mai mare de asistenţă militară şi de securitate pentru Ucraina, care ar putea fi anunţat deja săptămâna viitoare.

Pe lângă ministrul de Externe, şi alţi înalţi oficiali ucraineni, inclusiv preşedintele Volodimir Zelenski, au cerut în ultimele săptămâni SUA şi aliaţilor să asigure MLRS. Sistemul de arme fabricat în SUA poate lansa o ploaie de rachete la sute de kilometri – mult mai departe decât orice sistem pe care Ucraina îl are deja – ceea ce, susţin ucrainenii, ar putea fi revoluţionar în războiul cu Rusia.

Un alt sistem pe care Ucraina l-a cerut este HIMARS (sistem de rachete de artilerie de mare mobilitate), care este mai uşor şi este montat pe cadru de camion, fiind capabil să lanseze muniţii similare cu MLRS.

În ultimele săptămâni, Rusia a lovit greu Ucraina în est, unde ucrainenii sunt depăsiţi numeric şi din punctul de vedere al armelor, au spus oficiali ai acestui stat.

Totuşi, administraţia Biden a ezitat timp de mai multe săptămâni să trimită sistemele, în contextul îngrijorărilor ridicate în Consiliul Naţional de Securitate conform cărora Ucraina ar putea folosi aceste sisteme să atace în Rusia, au spus oficialii.

Problema a fost pe agenda celor două şedinţte de săptămâna trecută de la Casa Albă, la care membri adjuncţi ai cabinetului au stabilit să discute politica de securitate naţională, au afirmat oficialii. În centrul problemei a fost aceeaşi îngrijorare cu care se confruntă administraţia de la începutul războiului – dacă trimiterea de arme tot mai grele în Ucraina va fi privită de Rusia ca o provocare care ar putea declanşa vreun fel de ripostă la adresa SUA.

Se crede că Ucraina a dat deja mai multe lovituri peste graniţă, în Rusia, ceea ce oficialii ucraineni nici nu confirmă şi nici nu neagă. Oficiali ruşi au afirmat public că orice ameninţare la adresa ţării ar constitui o escaladare majoră şi au spus că ţările occidentale se transformă singure în ţinte legitime în război continuând să îi înarmeze pe ucraineni.

O altă îngrijorare majoră a administraţiei Biden a fost dacă SUA îşi poate permite să dea atâtea arme scumpe din stocurile militare, au spus sursele.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

12 Nov. 2025, 09:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 09:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un risc agricol sistemic, determinat în special de secetele frecvente și severe din ultimii ani, care au transformat hazardul climatic într-o amenințare structurală la adresa economiei naționale. „Într-o economie agricolă structural vulnerabilă, precum Republica Moldova, riscul agricol – în special cel climatic – este un risc sistemic național”, subliniază expertul.

Între anii 2007 și 2024, Moldova a traversat o succesiune de secete devastatoare: în 2007, producția de porumb și floarea-soarelui s-a prăbușit cu 50%; în 2012, pierderile economice au depășit 3 miliarde de lei; în 2015, producțiile de grâu și orz au scăzut cu 30–40%; în 2020, pierderile la grâu și porumb au fost de peste 70%; iar în perioada 2022–2024, alternanța dintre ploi torențiale și secetă a provocat eroziune masivă a solului și stres hidric pentru culturi. „Seceta nu mai este un accident meteorologic, ci o tendință climatică cu impact economic cumulativ asupra securității alimentare și stabilității macroeconomice”, avertizează Rija.

În prezent, Republica Moldova produce anual circa 950.000 tone grâu, 1 milion tone porumb, 700.000 tone floarea-soarelui, 100.000 tone orz, 40.000 tone soia și 150.000 tone rapiță, cu o valoare totală de aproximativ 700 milioane de euro. Acest volum susține peste 6.500 de fermieri și un lanț valoric complex care implică importatori, procesatori, transportatori, comercianți, bănci și exportatori. Prin urmare, riscul agricol nu mai este un risc individual, ci unul sistemic, iar acoperirea lui trebuie să devină o responsabilitate colectivă.

Pentru a contracara acest risc, economistul propune crearea Fondului Mutual Național pentru Asigurarea Riscurilor Agricole, un mecanism de autoasigurare colectivă cu participarea tuturor actorilor din lanțul agroalimentar și cofinanțare de stat. Fondul ar funcționa pe principiul solidarității economice: fiecare actor contribuie proporțional cu beneficiul său din stabilitatea sistemului agricol. Fermierii ar achita 0,5% din valoarea producției, importatorii de inputuri 0,2% din cifra de afaceri, procesatorii 0,15%, exportatorii 0,1%, transportatorii 0,05%, băncile și companiile de leasing 0,1%, iar statul ar contribui cu o sumă egală cu totalul privat.

Prin acest mecanism, s-ar forma anual un fond de circa 10–12 milioane de euro, capabil să despăgubească până la 200.000 de hectare afectate de secetă, cu plăți de 60–80 euro pe hectar. Rija propune ca sistemul să utilizeze indicatori obiectivi – precum SPI (Standardized Precipitation Index), NDVI (Indice de Vegetație Normalizat) și evapotranspirația – și să declanșeze despăgubiri automate atunci când pragurile critice sunt depășite, eliminând necesitatea constatărilor manuale. O poliță agricolă mutuală ar costa între 4 și 6% din valoarea producției, din care statul ar subvenționa jumătate prin AIPA.

Implementarea unui asemenea fond ar aduce beneficii întregii economii. Fermierii ar avea protecție financiară și acces mai ușor la credite, băncile ar reduce riscul de neperformanță a creditelor, procesatorii ar beneficia de fluxuri stabile de materii prime, iar statul ar evita cheltuielile ad-hoc pentru despăgubiri. În același timp, piața internă ar deveni mai stabilă, cu prețuri mai echilibrate la pâine, ulei și alte produse alimentare.

Modelul include și o componentă de solidaritate cu consumatorii finali, prin contribuții simbolice incluse în prețul produselor: 0,02 lei pentru o pâine, 0,05 lei pentru un litru de ulei sau 0,03 lei pentru un kilogram de carne ori brânză. Astfel, fără impact semnificativ asupra prețurilor, se pot colecta suplimentar 1–1,5 milioane de euro anual.

„Fondul mutual agricol este scutul economic al Republicii Moldova împotriva secetei, construit prin solidaritate, știință actuarială și responsabilitate comună”, conchi de Iurie Rija. Potrivit lui, acest mecanism ar ancora agricultura Moldovei într-o politică europeană de reziliență climatică, transformând vulnerabilitatea în stabilitate economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII