SUA mai acordă o lună pentru vânzarea activelor Lukoil de 22 de miliarde de dolari

Statele Unite au decis să prelungească până la 27 iunie termenul în care companiile interesate pot negocia achiziționarea activelor internaționale ale companiei petroliere ruse Lukoil. Decizia a fost anunțată de Departamentul Trezoreriei SUA și oferă potențialilor investitori încă o lună pentru continuarea discuțiilor privind una dintre cele mai mari tranzacții din sectorul energetic din ultimii ani.

Lukoil a fost nevoită să își scoată la vânzare operațiunile din afara Rusiei după ce Washingtonul a impus sancțiuni companiei în octombrie anul trecut, acuzând-o că contribuie indirect la finanțarea războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Portofoliul vizat este estimat la aproximativ 22 de miliarde de dolari și include zăcăminte petroliere, rafinării și rețele de benzinării în mai multe state, de la Orientul Mijlociu până în Europa de Nord.

De la introducerea sancțiunilor, autoritățile americane au extins în repetate rânduri perioada în care pot fi purtate negocieri. Interesul pentru activele Lukoil a atras peste zece potențiali cumpărători, printre care mari companii energetice și fonduri de investiții internaționale.

Printre grupurile care au purtat discuții se numără fondul american Carlyle Group, compania saudită Midad Energy, omul de afaceri Todd Boehly, dar și un parteneriat format din Chevron și Quantum Capital Group. În paralel, Lukoil a anunțat anterior că a ajuns la un acord preliminar pentru vânzarea diviziei sale internaționale către Carlyle Group, însă tranzacția rămâne condiționată de aprobările autorităților de reglementare.

Orice vânzare a activelor trebuie aprobată de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția americană responsabilă de aplicarea sancțiunilor. Totodată, condițiile impuse prevăd că Lukoil nu poate primi plăți directe în avans, iar fondurile rezultate din eventualele tranzacții trebuie depuse într-un cont escrow aflat sub controlul autorităților americane.

Prelungirea termenului până la sfârșitul lunii iunie sugerează că negocierile sunt încă în desfășurare și că Washingtonul încearcă să faciliteze transferul activelor către investitori acceptați de autoritățile americane, în conformitate cu regimul de sancțiuni impus companiilor energetice rusești.

În Republica Moldova Lukoil deține peste 100 de benzinării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prelungire sanctiuni #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.