64 de mii de tone de lapte produse într-un an. Fermierii au primit peste 152 de milioane de lei de la stat

64 de mii de tone de lapte au fost produse în fermele autorizate din Republica Moldova în anul 2025, cu peste 22% mai mult decât în anul precedent, când producția a constituit 52,3 mii de tone. Datele au fost prezentate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu ocazia Zilei Mondiale a Laptelui, marcată anual pe 1 iunie.

Potrivit autorităților, tendința de creștere se menține și în acest an. În primele trei luni ale anului 2026, fermele zootehnice au produs deja 16,6 mii de tone de lapte.

Pentru a susține dezvoltarea sectorului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a acordat în 2025 subvenții atât pentru cantitatea de lapte produsă, cât și pentru efectivele de animale.

În cadrul schemei de plată per kilogram de lapte, producătorii de lapte de vacă au beneficiat de 83,81 milioane de lei, suma fiind distribuită către 183 de beneficiari. Pentru laptele de oi au fost acordate 940 de mii de lei către 8 beneficiari, iar pentru laptele de capră – 1,81 milioane de lei, tot pentru 8 beneficiari.

Totodată, fermierii au primit sprijin financiar și prin plățile acordate per cap de animal. Crescătorii de bovine au beneficiat de 11,99 milioane de lei pentru 130 de beneficiari, cei de ovine au primit 38,5 milioane de lei pentru 212 beneficiari, iar crescătorii de caprine au beneficiat de 15,2 milioane de lei pentru 139 de beneficiari.

În total, valoarea sprijinului oferit de stat pentru producția de lapte și creșterea animalelor a depășit 152 de milioane de lei în anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#subvenții pentru lapte #producția de lapte #ministerul agriculturii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.