64 de mii de tone de lapte produse într-un an. Fermierii au primit peste 152 de milioane de lei de la stat

01 Iun. 2026, 10:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
01 Iun. 2026, 10:29 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

64 de mii de tone de lapte au fost produse în fermele autorizate din Republica Moldova în anul 2025, cu peste 22% mai mult decât în anul precedent, când producția a constituit 52,3 mii de tone. Datele au fost prezentate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu ocazia Zilei Mondiale a Laptelui, marcată anual pe 1 iunie.

Potrivit autorităților, tendința de creștere se menține și în acest an. În primele trei luni ale anului 2026, fermele zootehnice au produs deja 16,6 mii de tone de lapte.

Pentru a susține dezvoltarea sectorului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a acordat în 2025 subvenții atât pentru cantitatea de lapte produsă, cât și pentru efectivele de animale.

În cadrul schemei de plată per kilogram de lapte, producătorii de lapte de vacă au beneficiat de 83,81 milioane de lei, suma fiind distribuită către 183 de beneficiari. Pentru laptele de oi au fost acordate 940 de mii de lei către 8 beneficiari, iar pentru laptele de capră – 1,81 milioane de lei, tot pentru 8 beneficiari.

Totodată, fermierii au primit sprijin financiar și prin plățile acordate per cap de animal. Crescătorii de bovine au beneficiat de 11,99 milioane de lei pentru 130 de beneficiari, cei de ovine au primit 38,5 milioane de lei pentru 212 beneficiari, iar crescătorii de caprine au beneficiat de 15,2 milioane de lei pentru 139 de beneficiari.

În total, valoarea sprijinului oferit de stat pentru producția de lapte și creșterea animalelor a depășit 152 de milioane de lei în anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.