64 de mii de tone de lapte produse într-un an. Fermierii au primit peste 152 de milioane de lei de la stat

01 Iun. 2026, 10:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
01 Iun. 2026, 10:29 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

64 de mii de tone de lapte au fost produse în fermele autorizate din Republica Moldova în anul 2025, cu peste 22% mai mult decât în anul precedent, când producția a constituit 52,3 mii de tone. Datele au fost prezentate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu ocazia Zilei Mondiale a Laptelui, marcată anual pe 1 iunie.

Potrivit autorităților, tendința de creștere se menține și în acest an. În primele trei luni ale anului 2026, fermele zootehnice au produs deja 16,6 mii de tone de lapte.

Pentru a susține dezvoltarea sectorului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a acordat în 2025 subvenții atât pentru cantitatea de lapte produsă, cât și pentru efectivele de animale.

În cadrul schemei de plată per kilogram de lapte, producătorii de lapte de vacă au beneficiat de 83,81 milioane de lei, suma fiind distribuită către 183 de beneficiari. Pentru laptele de oi au fost acordate 940 de mii de lei către 8 beneficiari, iar pentru laptele de capră – 1,81 milioane de lei, tot pentru 8 beneficiari.

Totodată, fermierii au primit sprijin financiar și prin plățile acordate per cap de animal. Crescătorii de bovine au beneficiat de 11,99 milioane de lei pentru 130 de beneficiari, cei de ovine au primit 38,5 milioane de lei pentru 212 beneficiari, iar crescătorii de caprine au beneficiat de 15,2 milioane de lei pentru 139 de beneficiari.

În total, valoarea sprijinului oferit de stat pentru producția de lapte și creșterea animalelor a depășit 152 de milioane de lei în anul 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.