200 de milioane de lei pentru sfecla de zahăr: Guvernul pariază pe o cultură aflată în declin

Ministerul Agriculturii propune o reformă a sistemului de subvenționare a agriculturii, care va introduce plăți directe pentru anumite culturi și sectoare zootehnice, după modelul aplicat în Uniunea Europeană.

Proiectul Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026-2030 prevede că fermierii vor putea beneficia de sprijin financiar direct pentru producerea semințelor, cultivarea sfeclei de zahăr, producția de legume și cartofi, creșterea animalelor, dezvoltarea fermelor, investiții în irigații și agricultura ecologică.

Una dintre măsuri vizează cultivatorii de sfeclă de zahăr. Ministerul propune acordarea unei plăți directe de 4.000 de lei pentru fiecare hectar eligibil, iar pentru perioada 2026-2030 sunt prevăzute alocări totale de 200 de milioane de lei. Documentul arată că sectorul se confruntă cu un declin al rentabilității, iar sprijinul este necesar pentru menținerea industriei zahărului și a locurilor de muncă asociate.

Totodată, producătorii de semințe certificate vor putea primi câte 3.000 de lei pe hectar. Ministerul argumentează că dezvoltarea producției locale de semințe este esențială pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea rezilienței agriculturii la schimbările climatice.

Pentru a obține subvențiile, fermierii vor trebui însă să respecte noi condiții. Printre acestea se numără înregistrarea în Registrul Fermierilor, ținerea evidenței utilizării produselor fitosanitare și completarea „Cărții istoriei câmpurilor”, document care va reflecta activitățile agricole desfășurate pe fiecare teren.

Proiectul mai prevede finanțarea investițiilor în sisteme de irigații, ferme zootehnice, depozitarea și procesarea produselor agroalimentare, precum și programe speciale dedicate tinerilor fermieri, fermelor de familie și agricultorilor care revin în țară după o perioadă de muncă peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfecla #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.