200 de milioane de lei pentru sfecla de zahăr: Guvernul pariază pe o cultură aflată în declin

Ministerul Agriculturii propune o reformă a sistemului de subvenționare a agriculturii, care va introduce plăți directe pentru anumite culturi și sectoare zootehnice, după modelul aplicat în Uniunea Europeană.

Proiectul Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026-2030 prevede că fermierii vor putea beneficia de sprijin financiar direct pentru producerea semințelor, cultivarea sfeclei de zahăr, producția de legume și cartofi, creșterea animalelor, dezvoltarea fermelor, investiții în irigații și agricultura ecologică.

Una dintre măsuri vizează cultivatorii de sfeclă de zahăr. Ministerul propune acordarea unei plăți directe de 4.000 de lei pentru fiecare hectar eligibil, iar pentru perioada 2026-2030 sunt prevăzute alocări totale de 200 de milioane de lei. Documentul arată că sectorul se confruntă cu un declin al rentabilității, iar sprijinul este necesar pentru menținerea industriei zahărului și a locurilor de muncă asociate.

Totodată, producătorii de semințe certificate vor putea primi câte 3.000 de lei pe hectar. Ministerul argumentează că dezvoltarea producției locale de semințe este esențială pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea rezilienței agriculturii la schimbările climatice.

Pentru a obține subvențiile, fermierii vor trebui însă să respecte noi condiții. Printre acestea se numără înregistrarea în Registrul Fermierilor, ținerea evidenței utilizării produselor fitosanitare și completarea „Cărții istoriei câmpurilor”, document care va reflecta activitățile agricole desfășurate pe fiecare teren.

Proiectul mai prevede finanțarea investițiilor în sisteme de irigații, ferme zootehnice, depozitarea și procesarea produselor agroalimentare, precum și programe speciale dedicate tinerilor fermieri, fermelor de familie și agricultorilor care revin în țară după o perioadă de muncă peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfecla #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” avertizează asupra creșterii accelerate a costurilor de finanțare a statului prin emiterea Valorilor Mobiliare de Stat (VMS), susținând că această tendință pune presiune pe bugetul public, afectează economia și poate genera costuri suplimentare pentru contribuabili.

Într-un comunicat de presă, organizația arată că dobânda medie la care statul se împrumută pe piața internă aproape s-a dublat într-un singur an. Dacă în 2024 aceasta era de 4,96%, în 2025 a ajuns la 9,08%, iar în prima jumătate a anului 2026 randamentele s-au menținut la aproximativ 9,5–10%.

Potrivit Mișcării Civice, această evoluție va determina majorarea cheltuielilor bugetare pentru plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație, sănătate, agricultură și dezvoltarea economică.

Conform estimărilor prezentate, plata dobânzilor la datoria publică va costa bugetul aproximativ 6 miliarde de lei în 2026, iar în 2027 suma ar putea crește până la circa 7 miliarde de lei. Totodată, deficitul bugetar al Republicii Moldova este estimat să depășească 21 de miliarde de lei.

Organizația atrage atenția și asupra structurii datoriei interne, menționând că aproape 95% dintre Valorile Mobiliare de Stat ajung la scadență în mai puțin de un an. În aceste condiții, Guvernul este obligat să contracteze permanent noi împrumuturi pentru a le rambursa pe cele existente, ceea ce expune bugetul riscului unor dobânzi și mai mari, reducerii interesului investitorilor și dificultăților de refinanțare.

Un alt risc semnalat este concentrarea pieței Valorilor Mobiliare de Stat. Potrivit comunicatului, aproape 70% din această piață este controlată de un număr restrâns de bănci comerciale, fapt care sporește dependența statului de deciziile câtorva instituții financiare.

Reprezentanții Mișcării Civice susțin că împrumuturile masive ale statului la dobânzi ridicate pot reduce disponibilitatea băncilor de a credita economia reală. Astfel, întreprinderile, agricultorii și cetățenii ar putea obține mai greu credite și la costuri mai mari, ceea ce ar încetini investițiile și dezvoltarea economică.

Totodată, organizația precizează că problema nu este existența datoriei publice, ci modul în care aceasta este administrată și destinația fondurilor împrumutate. În opinia autorilor comunicatului, împrumuturile sunt justificate atunci când finanțează investiții productive și generează dezvoltare economică, însă utilizarea lor pentru acoperirea deficitelor curente și refinanțarea datoriei existente amplifică presiunea asupra bugetului și asupra generațiilor viitoare.

În acest context, Mișcarea Civică „Construim Încredere” solicită viitorului Guvern să elaboreze o strategie clară pentru reducerea costurilor de finanțare, contractarea împrumuturilor pe termene mai lungi și la dobânzi mai mici, astfel încât resursele împrumutate să fie orientate spre investiții și dezvoltare, nu doar pentru acoperirea deficitului bugetar.