200 de milioane de lei pentru sfecla de zahăr: Guvernul pariază pe o cultură aflată în declin

01 Iun. 2026, 10:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iun. 2026, 10:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Agriculturii propune o reformă a sistemului de subvenționare a agriculturii, care va introduce plăți directe pentru anumite culturi și sectoare zootehnice, după modelul aplicat în Uniunea Europeană.

Proiectul Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026-2030 prevede că fermierii vor putea beneficia de sprijin financiar direct pentru producerea semințelor, cultivarea sfeclei de zahăr, producția de legume și cartofi, creșterea animalelor, dezvoltarea fermelor, investiții în irigații și agricultura ecologică.

Una dintre măsuri vizează cultivatorii de sfeclă de zahăr. Ministerul propune acordarea unei plăți directe de 4.000 de lei pentru fiecare hectar eligibil, iar pentru perioada 2026-2030 sunt prevăzute alocări totale de 200 de milioane de lei. Documentul arată că sectorul se confruntă cu un declin al rentabilității, iar sprijinul este necesar pentru menținerea industriei zahărului și a locurilor de muncă asociate.

Totodată, producătorii de semințe certificate vor putea primi câte 3.000 de lei pe hectar. Ministerul argumentează că dezvoltarea producției locale de semințe este esențială pentru reducerea dependenței de importuri și pentru creșterea rezilienței agriculturii la schimbările climatice.

Pentru a obține subvențiile, fermierii vor trebui însă să respecte noi condiții. Printre acestea se numără înregistrarea în Registrul Fermierilor, ținerea evidenței utilizării produselor fitosanitare și completarea „Cărții istoriei câmpurilor”, document care va reflecta activitățile agricole desfășurate pe fiecare teren.

Proiectul mai prevede finanțarea investițiilor în sisteme de irigații, ferme zootehnice, depozitarea și procesarea produselor agroalimentare, precum și programe speciale dedicate tinerilor fermieri, fermelor de familie și agricultorilor care revin în țară după o perioadă de muncă peste hotare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.