SUA rămâne fără ouă, dar Finlanda nu sare în ajutor: Criza voastră, regulile noastre

Finlanda nu va exporta ouă în Statele Unite, în ciuda crizei acute de pe piața americană, din cauza procedurilor birocratice complexe și a lipsei negocierilor oficiale dintre Helsinki și Washington, relatează publicația Yle, citată de gazeta.ru.

Leera Lehtilä, directorul executiv al Asociației Avicole din Finlanda, a declarat că nu există reguli stabilite pentru accesul la piața americană, iar procesul de autorizare ar putea dura mult timp.

„Lansarea exporturilor nu este un lucru simplu, pentru că nu avem reglementări clare”, a spus Lehtilä, adăugând că Finlanda nu a exportat niciodată ouă și nu deține autorizația necesară pentru acest tip de comerț.

Lehtilä a mai precizat că, deși Finlanda are aproximativ 4 milioane de găini ouătoare, cantitatea pe care ar putea să o exporte nu ar fi suficientă pentru a rezolva criza de ouă de pe piața americană.

Statele Unite se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de aprovizionare cu ouă, după epidemia de gripă aviară care a început în 2022. Prețurile au crescut semnificativ, restaurantele au fost nevoite să scumpească preparatele pe bază de ouă, iar unele supermarketuri au impus restricții la vânzare.

În discursul său anual din fața Congresului, președintele Donald Trump l-a acuzat pe Joe Biden pentru lipsa controlului asupra prețurilor ouălor în SUA. Trump a anunțat că administrația sa lucrează la creșterea importurilor și sprijinirea fermierilor americani pentru a compensa criza de aprovizionare.

Deși Finlanda ar fi putut deveni o sursă alternativă pentru aprovizionarea cu ouă, birocrația și lipsa negocierilor blochează orice posibilă colaborare între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oua #Finlanda #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.