SUA rămâne fără ouă, dar Finlanda nu sare în ajutor: Criza voastră, regulile noastre

Finlanda nu va exporta ouă în Statele Unite, în ciuda crizei acute de pe piața americană, din cauza procedurilor birocratice complexe și a lipsei negocierilor oficiale dintre Helsinki și Washington, relatează publicația Yle, citată de gazeta.ru.

Leera Lehtilä, directorul executiv al Asociației Avicole din Finlanda, a declarat că nu există reguli stabilite pentru accesul la piața americană, iar procesul de autorizare ar putea dura mult timp.

„Lansarea exporturilor nu este un lucru simplu, pentru că nu avem reglementări clare”, a spus Lehtilä, adăugând că Finlanda nu a exportat niciodată ouă și nu deține autorizația necesară pentru acest tip de comerț.

Lehtilä a mai precizat că, deși Finlanda are aproximativ 4 milioane de găini ouătoare, cantitatea pe care ar putea să o exporte nu ar fi suficientă pentru a rezolva criza de ouă de pe piața americană.

Statele Unite se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de aprovizionare cu ouă, după epidemia de gripă aviară care a început în 2022. Prețurile au crescut semnificativ, restaurantele au fost nevoite să scumpească preparatele pe bază de ouă, iar unele supermarketuri au impus restricții la vânzare.

În discursul său anual din fața Congresului, președintele Donald Trump l-a acuzat pe Joe Biden pentru lipsa controlului asupra prețurilor ouălor în SUA. Trump a anunțat că administrația sa lucrează la creșterea importurilor și sprijinirea fermierilor americani pentru a compensa criza de aprovizionare.

Deși Finlanda ar fi putut deveni o sursă alternativă pentru aprovizionarea cu ouă, birocrația și lipsa negocierilor blochează orice posibilă colaborare între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oua #Finlanda #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.