SUA rămâne fără ouă, dar Finlanda nu sare în ajutor: Criza voastră, regulile noastre

Finlanda nu va exporta ouă în Statele Unite, în ciuda crizei acute de pe piața americană, din cauza procedurilor birocratice complexe și a lipsei negocierilor oficiale dintre Helsinki și Washington, relatează publicația Yle, citată de gazeta.ru.

Leera Lehtilä, directorul executiv al Asociației Avicole din Finlanda, a declarat că nu există reguli stabilite pentru accesul la piața americană, iar procesul de autorizare ar putea dura mult timp.

„Lansarea exporturilor nu este un lucru simplu, pentru că nu avem reglementări clare”, a spus Lehtilä, adăugând că Finlanda nu a exportat niciodată ouă și nu deține autorizația necesară pentru acest tip de comerț.

Lehtilä a mai precizat că, deși Finlanda are aproximativ 4 milioane de găini ouătoare, cantitatea pe care ar putea să o exporte nu ar fi suficientă pentru a rezolva criza de ouă de pe piața americană.

Statele Unite se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de aprovizionare cu ouă, după epidemia de gripă aviară care a început în 2022. Prețurile au crescut semnificativ, restaurantele au fost nevoite să scumpească preparatele pe bază de ouă, iar unele supermarketuri au impus restricții la vânzare.

În discursul său anual din fața Congresului, președintele Donald Trump l-a acuzat pe Joe Biden pentru lipsa controlului asupra prețurilor ouălor în SUA. Trump a anunțat că administrația sa lucrează la creșterea importurilor și sprijinirea fermierilor americani pentru a compensa criza de aprovizionare.

Deși Finlanda ar fi putut deveni o sursă alternativă pentru aprovizionarea cu ouă, birocrația și lipsa negocierilor blochează orice posibilă colaborare între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oua #Finlanda #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.