SUA rămâne fără ouă, dar Finlanda nu sare în ajutor: Criza voastră, regulile noastre

Finlanda nu va exporta ouă în Statele Unite, în ciuda crizei acute de pe piața americană, din cauza procedurilor birocratice complexe și a lipsei negocierilor oficiale dintre Helsinki și Washington, relatează publicația Yle, citată de gazeta.ru.

Leera Lehtilä, directorul executiv al Asociației Avicole din Finlanda, a declarat că nu există reguli stabilite pentru accesul la piața americană, iar procesul de autorizare ar putea dura mult timp.

„Lansarea exporturilor nu este un lucru simplu, pentru că nu avem reglementări clare”, a spus Lehtilä, adăugând că Finlanda nu a exportat niciodată ouă și nu deține autorizația necesară pentru acest tip de comerț.

Lehtilä a mai precizat că, deși Finlanda are aproximativ 4 milioane de găini ouătoare, cantitatea pe care ar putea să o exporte nu ar fi suficientă pentru a rezolva criza de ouă de pe piața americană.

Statele Unite se confruntă cu una dintre cele mai grave crize de aprovizionare cu ouă, după epidemia de gripă aviară care a început în 2022. Prețurile au crescut semnificativ, restaurantele au fost nevoite să scumpească preparatele pe bază de ouă, iar unele supermarketuri au impus restricții la vânzare.

În discursul său anual din fața Congresului, președintele Donald Trump l-a acuzat pe Joe Biden pentru lipsa controlului asupra prețurilor ouălor în SUA. Trump a anunțat că administrația sa lucrează la creșterea importurilor și sprijinirea fermierilor americani pentru a compensa criza de aprovizionare.

Deși Finlanda ar fi putut deveni o sursă alternativă pentru aprovizionarea cu ouă, birocrația și lipsa negocierilor blochează orice posibilă colaborare între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oua #Finlanda #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.