SUA, UE și Canada principalele destinații ale vinificatorilor moldoveni

Vinificatorii moldoveni au exportat 65 milioane de litri de vin în șase luni ale anului 2024. Producția a ajuns în 62 de state, potrivit datelor Serviciului Vamal oferite pentru BANI.MD.

Cel mai mult vin din punct de vedere al valorii a fost livrat în SUA – 373, 3 milioane de lei, în cantitate de 8,8 milioane de litru.

În România au fost exportate 6,8 milioane litri vin în sumă de 276,6 milioane de lei, Polonia – 80,8 milioane de lei, Georgia – 74,2 milioane de lei, Canada – 51,7 milioane de lei și Olanda – 45,6 milioane de lei.

În primele șase luni ale anului 2024, exporturile de vinuri îmbuteliate din Republica Moldova au înregistrat o creștere remarcabilă, atât în volum, cât și în valoare. Față de aceeași perioadă a anului 2023, volumul exporturilor a crescut cu peste 9 milioane de litri, ceea ce reprezintă o creștere impresionantă de 51,7%. În termeni valorici, această creștere s-a reflectat într-o majorare cu peste 22 de milioane de dolari, ceea ce indică o creștere semnificativă de 56,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #export #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Majoritatea parlamentară a respins solicitarea de a o audia pe ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cazul condamnării Republicii Moldova la CEDO, care ar putea costa statul peste un miliard de euro. Decizia a fost luată în ședința de plen, unde doar deputații BCS și un parlamentar neafiliat au votat pentru audiere, în timp ce 36 de deputați PAS s-au opus, iar alți 18 s-au abținut.

Scandalul vizează cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, care a acuzat autoritățile moldovenești de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil, după ce firmele locale Agrocons Lux și Agro-SV Lux au intentat un proces și au obținut o sentință în lipsa părții pârâte, urmată de executarea silită și vânzarea tuturor bunurilor companiei, fără notificare prealabilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat în data de 15 mai 2025 o hotărâre, constatând încălcarea Articolului 6 al Convenției (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 al Protocolului nr. 1 (dreptul la proprietate). Instanțele moldovenești, inclusiv completul condus de judecătoarea Domnica Manole la Curtea de Apel Chișinău, nu au oferit nicio analiză reală asupra disproporționalității despăgubirilor și au ignorat complet apărarea companiei străine, afirmă CEDO.

Firma slovenului Blaz Svetek cere despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, incluzând valoarea activelor pierdute și profituri nerealizate din activitățile agricole și de procesare. În total, Republica Moldova riscă să plătească peste un miliard de euro, potrivit documentelor din dosar.

Veronica Roșca, președinta Comisiei Juridice, a explicat că audierea în plen nu a fost necesară, întrucât „răspunsul agentului guvernamental a fost oferit deja în ziua precedentă”. Ea a adăugat că hotărârea CEDO „nu impune plata imediată a unor despăgubiri”, iar suma cerută de companie este „vizibil exagerată”. Comisia juridică a solicitat Ministerului Justiției să prezinte un raport detaliat în cadrul comisiei, care va fi discutat ulterior.

CEDO a acordat părților un termen de trei luni pentru negocierea unei înțelegeri amiabile. Dacă aceasta nu va fi atinsă, Curtea urmează să se pronunțe asupra compensațiilor financiare.