SUA, UE și Canada principalele destinații ale vinificatorilor moldoveni

Vinificatorii moldoveni au exportat 65 milioane de litri de vin în șase luni ale anului 2024. Producția a ajuns în 62 de state, potrivit datelor Serviciului Vamal oferite pentru BANI.MD.

Cel mai mult vin din punct de vedere al valorii a fost livrat în SUA – 373, 3 milioane de lei, în cantitate de 8,8 milioane de litru.

În România au fost exportate 6,8 milioane litri vin în sumă de 276,6 milioane de lei, Polonia – 80,8 milioane de lei, Georgia – 74,2 milioane de lei, Canada – 51,7 milioane de lei și Olanda – 45,6 milioane de lei.

În primele șase luni ale anului 2024, exporturile de vinuri îmbuteliate din Republica Moldova au înregistrat o creștere remarcabilă, atât în volum, cât și în valoare. Față de aceeași perioadă a anului 2023, volumul exporturilor a crescut cu peste 9 milioane de litri, ceea ce reprezintă o creștere impresionantă de 51,7%. În termeni valorici, această creștere s-a reflectat într-o majorare cu peste 22 de milioane de dolari, ceea ce indică o creștere semnificativă de 56,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #export #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.