Suma uriașă pe care au pierdut-o cei mai bogați oligarhi ruși în 2022, în urma sancțiunilor impuse de Occident

Cei mai bogaţi oligarhi ruşi au pierdut aproape 100 de miliarde de dolari în 2022 din cauza sancţiunilor impuse de statele occidentale din cauza războiului din Ucraina, relatează The Guardian.

Averea lui Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului britanic de fotbal Chelsea, a scăzut cu 57%, la 7,8 miliarde de dolari în acest an, potrivit clasamentului Bloomberg al miliardarilor. Abramovici a fost unul dintre primii oligarhi care au fost supuşi sancţiunilor britanice, după ce guvernul de la Londra l-a acuzat că are ”legături clare” cu regimul lui Vladimir Putin şi că face parte din grupul de oameni de afaceri ruşi care au ”mâinile pătate de sânge”.

Un alt oligarh rus, Ghennadi Timcenko, un investitor în energie, prieten apropiat al lui Putin, şi-a văzut averea redusă cu 48%, ajungând la 11,8 miliarde de dolari, în timp ce Suleiman Kerimov, un alt aliat al liderului de la Kremlin, a pierdut 41% din avere, coborând la 9 miliarde de dolari, potrivit Indexului Bloomberg.

Guvernul britanic a îngheţat active de peste 18 miliarde de lire sterline aparţinând oligarhilor şi altor cetăţeni ruşi. Sancţiunile au fost impuse pentru 1.271 de persoane, între care se numără Abramovici şi ”Regele nichelului”, Vladimir Potanin, a doua cea mai bogată persoană din Rusia.

În total, cei 23 de ruşi bogaţi urmăriţi de lista actualizată zilnic de Bloomberg au pierdut aproximativ 95 de miliarde de dolari în 2022.

#oligarhi #pierderi #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republica Moldova dă semne de revenire în 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi față de anul precedent, însă ritmul de creștere rămâne modest, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile aparțin expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS Viitorul, prezentate vineri, 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut va crește în 2025 cu 2,7%, după un avans de doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în principal de revenirea sectorului agricol. Chiar și așa, nivelul PIB-ului nu va ajunge nici în acest an la pragul de dinaintea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În ultimii cinci ani, creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,5%, mult sub media globală.
Producția industrială este estimată să avanseze în 2025 cu 4,5%, după trei ani consecutivi de scădere. Cu toate acestea, industria va rămâne la aproximativ 92% din maximul istoric atins în 2021, iar pe parcursul ultimului deceniu creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție considerată îngrijorătoare. În agricultură, după un declin sever în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Veaceslav Ioniță avertizează însă asupra dependenței excesive de climă și subliniază necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să se reducă, cu un minus de aproximativ 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, pe fondul migrației externe. În același timp, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu circa 10 mii de persoane.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate la aproximativ 6,8 miliarde de dolari în 2025, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși pragul de 3 miliarde de dolari, devenind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, cu o revenire modestă.
Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, în creștere reală cu 4,1%, iar pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei.

Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a erodat semnificativ efectul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, sub nivelul record de 34% din 2022, dar încă ridicată. În lipsa unor șocuri majore, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%.
Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate cumpăra dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida majorărilor nominale de venituri.

„Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

#criză #economie #Moldova