Suport pentru antreprenorii din Moldova, oferit de UE și Guvernul Poloniei, prin intermediul BGK. Despre ce este vorba

Reprezentanții Băncii Gospodarstwa Krajowego (BGK) și Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova au semnat astăzi, 19 decembrie curent, un acord de împrumut în valoare de 5 milioane euro. Împrumutul va fi suplinit de un grant oferit de Uniunea Europeană, în valoare de cca 1,6 milioane euro. Astfel microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea accesa fonduri pentru proiecte în domeniul eficienței energetice.

„Livrăm pentru economie, pentru antreprenorii noștri, pentru cetățenii noștri. Prin semnarea acestui acord, vom oferi întreprinderilor noastre, producătorilor autohtoni, mai multe resurse financiare prin intermediul ODA și a băncilor comerciale. Investițiile vor contribui la creșterea competitivității IMM-urilor din Republica Moldova. Oferim un impuls economic pentru anul viitor, pentru a facilita dezvoltarea și ajustarea la normele europene. Oamenii noștri merită o calitate mai bună a vieții aici, acasă”, a subliniat Dumitru Alaiba, Viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Ceremonia de semnare a Acordului, la care au participat și reprezentanți ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și ai Ambasadei Republicii Polone în RM, demonstrează solidarizarea Uniunii Europene și a Poloniei în activități legate de asistență pentru dezvoltare economiei naționale.

„Este o mare plăcere pentru mine că Uniunea Europeană a reușit să susțină acest împrumut și asistența tehnică aferentă cu cca 1,6 milioane euro. Sprijinul pentru dezvoltarea antreprenoriatului și a ÎMM-urilor se află în centrul abordării integrate a UE în ceea ce privește dezvoltarea sectorului privat în Moldova și este, de asemenea, o inițiativă emblematică pentru Moldova în cadrul Planului european de investiții pentru Parteneriatul Estic. Mă bucur în mod deosebit că BGK s-a alăturat clubului instituțiilor financiare europene care operează în Moldova. Împreună facem ca economia Moldovei să devină mai competitivă, mai incluzivă și mai durabilă”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Împrumutul BGK în valoare totală de 5 milioane de euro va fi acordat Republicii Moldova pe o perioadă de 7 ani. Acesta va susține Fondul pentru Antreprenoriat și Creștere Economică a Moldovei (FACEM), gestionat de ODA, în vederea acordării de împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii din țară, în condiții avantajoase.

„Încă în luna februarie anul curent Guvernul a aprobat cadrul de activitate al Fondului pentru antreprenoriat și creștere economică – FACEM, iar primul produs 373 a fost lansat cu succes și se bucură de interes în rândul antreprenorilor. Iată că la final de an suntem gata și pentru cel de-al doilea produs al FACEM care vine cu aceleași condiții pentru antreprenori, respectiv dobândă fixă de doar 7% pentru credite investiționale.

Mai mult ca atât, mecanismul propus de implementare ne va permite să acordăm băncilor resurse ieftine pentru credite de până la 10 ani, ceea ce va oferi mai multă predictibilitate, stabilitate și încredere antreprenorilor,” a declarat Dumitru Pîntea, director ODA.

Suportul Uniunii Europene constă în suplinirea împrumutului acordat de BGK, prin intermediul unui grant, care reduce rata dobânzii împrumutului pentru Republica Moldova și a unui grant pentru asistență tehnică, care prevede asistență în completarea cererilor de împrumut sau realizarea auditurilor energetice. Activitățile de asistență tehnică vor fi implementate în colaborare cu Polish Solidarity Fund, unul dintre actorii principali în cooperarea poloneză pentru dezvoltare.

Prin cooperarea în domeniul dezvoltării, Polonia contribuie la susținerea țărilor partenere în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite. Împrumutul acordat de BGK se aliniază nu doar cu această cooperare, ci și cu misiunea și activitățile băncii în domeniul asistenței suverane pentru dezvoltare, ceea ce înseamnă că împrumutul a fost încheiat direct de către bancă cu guvernul unei țări terțe.

„Banca Gospodarstwa Krajowego, cunoscută ca banca poloneză de dezvoltare, dispune atât de cunoștințe, cât și de experiență în sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii. Prin urmare, credem că lansarea noului instrument de asistență pentru dezvoltare BGK pentru Republica Moldova, susținut printr-o subvenție de la Comisia Europeană, va reprezenta un pas important către transformarea energetică a țării. Construirea instrumentelor moderne de ajutor pentru țările în curs de dezvoltare creează oportunități pentru companiile poloneze să se implice pe piețele internaționale.

În plus, în lumina deciziei istorice a Consiliului European de săptămâna trecută de a începe negocierile de aderare, proiectul implementat de BGK poate reprezenta un element important de sprijin în pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a adăugat Paweł Chorąży.

Implicarea băncilor de dezvoltare în asistența pentru dezvoltare permite combinarea fondurilor publice de la donatori și mobilizarea capitalului privat. Este, de asemenea, despre construirea unei poziții pe scena internațională.

#Guvernul Poloniei #BGK #ODA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elon Musk visează la construirea unui „oraș sustenabil” pe Lună în mai puțin de zece ani, însă un nou studiu arată că principala piedică ar putea fi una foarte simplă: apa. Cercetătorii spun că rezervele lunare cunoscute nu ar putea susține pe termen lung o metropolă cu sute de mii sau milioane de locuitori.

Studiul, publicat în revista „Frontiers in Space Technologies”, analizează cât timp ar putea supraviețui diferite așezări umane folosind apa disponibilă la polii Lunii. Autorii, astrofizicienii Martin Elvis și Jonathan McDowell, au pornit chiar de la o estimare foarte generoasă – aproximativ un miliard de tone de apă.

Chiar și în acest scenariu optimist, un oraș cu un milion de locuitori ar epuiza rezervele în doar câțiva ani dacă apa nu ar fi reciclată. Cu un sistem extrem de eficient de reciclare, de aproximativ 98%, comparabil cu cel utilizat pe Stația Spațială Internațională, rezervele ar rezista puțin peste un secol.

Problema este că estimările actuale privind cantitatea de apă accesibilă pe Lună sunt de aproximativ 30 de ori mai mici decât ipoteza generoasă de un miliard de tone folosită în calculele cercetătorilor. În aceste condiții, chiar și un oraș mult mai mic și-ar putea epuiza apa într-un interval relativ scurt.

Elon Musk anunțase în februarie că SpaceX își îndreaptă într-o măsură mai mare atenția către Lună, susținând că un oraș lunar sustenabil ar putea fi realizat într-un interval mai mic de zece ani. Cercetătorii consideră însă că un scenariu realist pentru următoarele decenii ar fi mai degrabă o așezare de dimensiunea unui sat sau a unui oraș mic.

O comunitate de aproximativ 10.000 de persoane ar putea, în condiții favorabile, utiliza resursele de apă pentru sute sau chiar mii de ani, în timp ce o bază cu circa 1.000 de locuitori ar pune o presiune mult mai redusă asupra rezervelor lunare. CNN notează că autorii studiului consideră mai realistă apariția unui mic oraș lunar în aproximativ 30 de ani decât a unei metropole în următorul deceniu.

Apa ar fi necesară nu doar pentru băut și igienă, ci și pentru cultivarea alimentelor, producerea oxigenului și, prin separarea hidrogenului și oxigenului, obținerea combustibilului pentru rachete. Agricultura ar putea deveni unul dintre cei mai mari consumatori de apă într-o așezare lunară.

Există însă și o altă problemă: nimeni nu știe încă exact câtă apă poate fi extrasă în mod practic. O parte se află în cratere permanent umbrite de la polii Lunii, unde temperaturile extrem de scăzute permit păstrarea gheții timp de miliarde de ani. Aceste zone sunt însă foarte dificil de explorat și exploatat.

Cercetătorii avertizează și că apa lunară nu trebuie privită doar ca o resursă industrială. Depozitele de gheață acumulate timp de miliarde de ani pot conține informații importante despre evoluția Lunii, a Pământului și a mediului din Sistemul Solar.

Pe termen lung, una dintre soluții ar putea fi importarea apei din alte regiuni ale Sistemului Solar, inclusiv de pe asteroizi. Cu tehnologia actuală, însă, transportarea unor cantități suficient de mari pentru alimentarea unei populații numeroase rămâne extrem de dificilă.

Autorii studiului avertizează astfel că ambițiile privind marile orașe lunare trebuie temperate de limitele resurselor disponibile. Înaintea unei metropole cu un milion de oameni, scenariul mult mai realist pare să fie apariția unor baze și așezări cu câteva sute sau câteva mii de locuitori.

#Musk #oras #luna