Tactica pământului pârjolit! Rusia ameninţă că nu va mai face diferenţă dintre civili şi militari la Severodonețk

Rusia pare să-şi fi reînnoit în ultimele 48 de ore eforturile în a avansa spre Severodoneţk şi ameninţă că nu va mai face nicio distincţie între militarii şi civilii ucraineni care nu se vor retrage din oraş, raportează sâmbătă Ministerul Apărării britanic, informează Reuters.

Obiectivul forţelor ruse este de a pătrunde mai adânc în regiunea Doneţk şi de strânge laţul în jurul oraşului Severodoneţk dinspre nord, a precizat ministerul britanic pe Twitter.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Dacă civilii ucraineni blocaţi în acest oraş nu vor accepta oferta de a părăsi localitatea printr-un coridor umanitar, forţele ruse ar putea găsi în aceasta o justificare pentru a nu face distincţie între aceşti civili şi orice ţintă militară ucraineană din zonă, a mai subliniat ministerul, preluat de Agerpres.

Armata rusă încearcă de săptămâni să cucerească Severodoneţk, oraş industrial din regiunea Lugansk, important pentru a putea controla întregul bazin minier Donbas. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat săptămâna trecută că bătălia de la Severodoneţk este una foarte dură şi va determina soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei.

Conform guvernatorului regiunii Lugansk, Serghei Haidai, aproximativ 10.000 de civili sunt în continuare prezenţi în oraşul Severodoneţk.

#Severodonețk #amenintari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.