Declaraţie: Aderarea Moldovei la UE, element esenţial al continuării reformelor şi al speranţei într-un viitor mai bun

Perspectiva „concretă” de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene.

De asemenea, România va continua să acorde sprijin „robust și constant” în cadrul demersurilor care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă, în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova, se arată într-o declaraţie comună a Parlamentelor României şi Republicii Moldova, întrunite sâmbătă la Chişinău, într-o şedinţă comună.

„Exprimăm profunda noastră preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022. Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale”, se mai arată în declaraţia comună de la Chişinău.

În acelaşi timp, parlamentele naţionale ale celor două ţări salută „modul exemplar în care autoritățile României și ale Republicii Moldova, alături de societatea civilă și cetățenii României și ai Republicii Moldova, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina”.

„Republica Moldova reconfirmă, inclusiv prin aceste eforturi, că este un stat cu vocație europeană, împărtășind în mod natural valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății”.

Declaraţia comună mai face referire la „hotărârea fermă de a continua strâns conlucrarea și coordonarea în domeniile de competență și interes reciproc: justiție și combaterea corupției, securitatea statului; managementul frontierei și activitatea polițienească; cultură; educație, cercetare, tineret și sport; asistență socială; cooperarea și libertatea economică; domeniul investițiilor și achizițiilor publice; mass-media, sectorul digital și societate informațională; agricultură și sectorul agroalimentar; protecția mediului”.

#declaratie #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.