Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Marcel Ciolacu: Parlamentul României sprijină şi solicită acordarea candidaturii la UE pentru Republica Moldova

Marcel Ciolacu: Parlamentul României sprijină şi solicită acordarea candidaturii la UE pentru Republica Moldova

18 Iun. 2022, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iun. 2022, 11:58 // Actual //  bani.md

Parlamentul României sprijină și solicită conferirea statutului de candidat la UE pentru Republica Moldova la următorul Consiliu European.

Parlamentul României dorește și extinderea parteneriatului comercial și economic pentru a permite accesul mai amplu la piața unică europeană și astfel dezvoltarea accelerată a Republicii Moldova, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, la şedinţa comună de la Chişinău a Parlamentelor României şi Republicii Moldova.

„De asemenea, România, împreună cu partenerii din NATO și UE, își reafirmă sprijinul și garanția de securitate pentru neutralitatea Republicii Moldova și dreptul său de a-și urma calea europeană. România răspunde pozitiv apelului lansat de Republica Moldova și va oferi tot suportul necesar dezvoltării capabilităților de apărare, securitate și de luptă împotriva amenințărilor hibride necesare asigurării independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova (…) Am văzut că mulți spun că Putin a pornit acest război absurd deoarece caută să regăsească măreția pierdută a Rusiei. Eu cred că un stat nu este măreț prin faptul că își supune vecinii prin forță și opresiune. Prin crime și durere! Un stat își atinge măreția prin colaborarea și deschiderea către lume. Prin economie, prin cultură, prin educație, prin valorile pe care le împărtășește cu ceilalți”, a declarat Marcel Ciolacu în şedinţa comună a celor două parlamente naţionale.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a mai arătat că România are o responsabilitate în asigurarea stabilității și dezvoltării în regiune și asta înseamnă o responsabilitate pentru sprijinirea și dezvoltarea Republicii Moldova. Iar din această perspectivă, Parlamentele naționale sunt garanția unei cooperări bazate pe principii democratice, diversități de opinie și respect între națiuni.

„România nu doar recunoaște destinul european al Republicii Moldova, dar dorește și crede într-o perspectivă reală pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a spus Ciolacu.

Ciolacu: „Putem să ne certăm cine are cel mai bun vin sau dacă ZDOB şi ZDUB ar trebui ră reprezinte România la Eurovizion, ca să luăm şi noi un loc mai bun”

Oficialul român a mai arătat că „este timpul să ne asumăm acest destin comun prin dezvoltarea inclusiv a unei zone economice și comerciale comune și facilitarea fluxului de persoane”.

„Pentru un antreprenor trebuie să fie la fel de ușor să facă afaceri la Chișinău precum la București și să ajungă de la Iași la Bălți precum o face de la Alba-Iulia la Cluj. Suntem primul partener comercial al Republicii Moldova, dar ne dorim să continuăm să investim și mai mult.

De aceea, este nevoie de stimulente și facilități fiscale pentru companiile de stat și private românești, dar și pentru autoritățile locale care vor să investească aici”, a spus Marcel Ciolacu.

România nu dorește să dea lecții nimănui, a mai spus Ciolacu, dar înțelege foarte bine regiunea și cum poate ajuta statele din zonă să se dezvolte.

„Avem dreptul să avem divergențe. Nu putem fi de acord întotdeauna. Și nici nu e bine. Putem, de pildă, să ne certăm cine are cel mai bun vin sau dacă ZDOB și ZDUB ar trebui să reprezinte și România la Eurovision, ca să luăm și noi un loc mai bun. Dar, niciodată nu vom fi în disonanță când vom vorbi de valorile fundamentale ale democrației europene. Întotdeauna vom fi de aceeași parte în ceea ce privește destinul european al Republicii Moldova!”, a declarat preşedintele Camerei Deputaţilor.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.