Talibani, separatişti şi Lukaşenko, participanţii din acest an la Davosul rusesc, unde Putin a luat apărarea războiului

Rusia a lansat Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg (SPIEF) în 1997, în speranţa de a demonstra lumii că este deschisă pentru business după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi turbulenţele economice ce au urmat în anii ’90. Reuniunea, venită ca reacţie la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost organizată anual în ultimii 25 de ani.

În ultimii ani, printre oaspeţi s-au numărat preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. În acest an, însă, în contextul războiului din Ucraina, puţini oaspeţi de rang înalt au fost prezenţi, numărul participanţilor fiind sub un sfert din cei de anul trecut, de 13.500. Numărul ţărilor participante s-a redus la numai 90, de la 140 anul trecut, potrivit The Moscow Times.

Forumul s-a deschis săptămâna trecută cu o listă redusă de participanţi, fiind boicotat de unele guverne occidentale.

„E al cincilea an în care lucrez la forum, iar atmosfera n-a fost niciodată atât de tensionată“, spune un angajat de 29 de ani al forumului. Oaspeţii de onoare de la ediţia din acest an a forumului au fost mult mai puţin prestigioşi: rebeli din estul Ucrainei, liderul Belarusului, Aleksander Lukaşenko, şi o delegaţie din partea conducerii talibane a Afganistanului.

Vorbind în cadrul forumului, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că sancţiunile occidentale nu vor avea succes şi a îndemnat liderii de business să investească în Rusia, scrie Deutsche Welle.

Liderul rus a luat apărarea războiului din Ucraina, declarând în acelaşi timp că ţara sa îşi va întări cooperarea economică „cu cei care doresc“.

Putin a criticat dur sancţiunile occidentale impuse ca reacţie la invadarea Ucrainei, declarând că Rusia va continua să avanseze ca „economie deschisă“ şi făcând apel la firmele ruseşti să investească pe plan local. Firmele care au părăsit Rusia, ca McDonald’s şi Microsoft, vor fi înlocuite, a dat acesta asigurări.

„Suntem în curs de normalizare a situaţiei economice. Am stabilizat pieţele financiare, sistemul bancar, sistemul comercial“, a declarat Putin.

Juri Rescheto, corespondent DW în Rusia, arată că discursul lui Putin a fost în acelaşi timp un exerciţiu de limitare a daunelor pe fondul situaţiei de criză, în special pentru firmele ruseşti care încearcă să opereze global.

Liderul rus a comentat de asemenea cu privire la scumpirea cerealelor la nivel mondial, care riscă să genereze crize alimentare în regiuni ca Africa şi Orientul Mijlociu. Acesta a repetat acuzaţia Rusiei că Ucraina a plasat mine în jurul porturilor sale, restrângând exporturile de cereale. Putin a declarat de asemenea că livrările de cereale ucrainene sunt nesemnificative pentru economia mondială.

Potrivit acestuia, SUA şi Europa tipăresc bani şi acaparează alimentele pe pieţele mondiale. Moscova va creşte exporturile de cereale şi îngrăşăminte pentru lumea aflată în curs de dezvoltare, a declarat liderul rus.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Davosul rusesc #participanti #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”