„Black Friday” pe șine! CFM pune pe piață zeci de locomotive la reducere

Calea Ferată din Moldova anunță organizarea unei serii de licitații în perioada 22–24 decembrie 2025, prin care vor fi valorificate locomotive, vagoane, boghiuri, containere, materiale metalice, bunuri imobile și piese de schimb. Prima rundă de licitații va avea loc pe 22 decembrie 2025, la ora 09:00, în regim „cu reducere”, când vor fi scoase la vânzare 62 de locomotive, fiecare în lot separat. Din total, 58 sunt locomotive de model 3ТЭ10М, trei sunt de model 2ТЭ10Л, iar una este locomotivă M62. Prețul de pornire stabilit de întreprindere începe de la un milion de lei per unitate.

În aceeași zi, la ora 11:00, va fi organizată o licitație „cu strigare” pentru comercializarea a 41 de vagoane de călători, vândute fără cărucioare, și a 90 de boghiuri, grupate în 45 de loturi a câte două unități. Prețul de pornire pentru vagoanele de călători este de 138,8 mii de lei.

Pe 23 decembrie 2025, la ora 09:00, CFM va scoate la licitație „cu strigare” 81 de tank-containere, fiecare în lot individual, cu un preț minim de 173 de mii de lei. În continuare, la ora 11:00, va avea loc o licitație „cu reducere” pentru comercializarea a 17 secții de vagoane refrigeratoare, fiecare secție incluzând un vagon de serviciu ЦБ-5-659-10 și patru vagoane refrigeratoare ЦБ-5-659, precum și a unui vagon frigorific cu patru osii, cu numărul 30526388. În aceeași zi, la ora 13:00, se va desfășura o licitație „cu strigare” pentru un lot de aluminiu, care cuprinde 2.935,40 kg de aluminiu masiv și 2.735,70 kg de așchii de aluminiu.

Pe 24 decembrie 2025, la ora 09:00, CFM va organiza o licitație „cu strigare” pentru darea în locațiune a două bunuri imobile neutilizate, situate în Chișinău, pe strada Calea Basarabiei 18/1. Primul lot include o suprafață amenajată de 4.000 m², iar al doilea o suprafață de 300 m², ambele cu termen de locațiune de până la trei ani. În aceeași zi, la ora 11:00, va urma o licitație „cu strigare” pentru comercializarea stocurilor de mărfuri, materiale și piese de schimb neutilizate, grupate în 31 de loturi. Ultima rundă, programată pentru ora 13:00, va avea loc în regim „cu reducere” și va include piese și materiale provenite din 12 unități de transport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #Licitații #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.