Ţara care se scufundă în beznă. Criza economică a explodat, iar acum milioane de oameni au rămas fără curent electric

Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize economice și energetice din istoria sa, de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. Guvernul cubanez, deja falimentar, nu mai poate asigura suficiente resurse pentru a răspunde nevoilor fundamentale ale populației. Peste o penurie severă de alimente, combustibil, apă și medicamente, insula se luptă acum cu o criză energetică fără precedent, iar milioane de cubanezi au rămas fără curent electric.

Rețeaua electrică națională a cedat de patru ori în ultimele zile, lăsând capitalele și zonele rurale în întuneric, inclusiv Havana, cel mai mare oraș al țării. Locuitorii au fost nevoiți să transporte apă din cisterne sau fântâni și să aștepte ore în șir pentru alimente. Între timp, micile afaceri și școlile s-au închis, iar protestele pe străzi au crescut pe măsură ce furia față de guvernul comunist a crescut.

Președintele Miguel Díaz-Canel a apărut la televiziunea de stat pentru a încerca să calmeze spiritele, îmbrăcat în uniformă militară și avertizând cubanezii să nu participe la „vandalism”. Cu toate acestea, criza a fost agravată de un uragan de categorie unu care a lovit estul insulei, aducând ploi abundente și vânturi puternice care au complicat și mai mult situația deja dificilă.

Cuba se află într-un moment extrem de periculos, cu un deficit acut de resurse vitale, inclusiv alimente și apă, în timp ce economia insulei a fost sever afectată de sancțiunile SUA și cererea turistică scăzută. În ciuda întreruperilor de curent care au devenit o normalitate pentru cubanezi, înregistrându-se pene de 4 ore în orașele mari și până la 12 ore în mediul rural, criza energetică a atins un punct critic.

Prim-ministrul Manuel Marrero a recunoscut că țara nu își mai permite să cumpere combustibil suficient din afacerea internațională pentru a produce energia necesară, iar sprijinul din partea aliaților Cubei, precum Venezuela și Rusia, nu a fost suficient pentru a înlocui deficitul. China a început un proiect pe termen lung pentru instalarea de panouri solare, dar soluțiile actuale nu sunt de ajuns pentru a remedia criza iminentă.

În plus, sistemul energetic al Cubei este vechi, majoritatea centralelor electrice fiind din epoca sovietică, iar guvernul nu a reușit să implementeze reformele economice necesare pentru a tranziționa către un sistem mai deschis și mai eficient. Embargoul american, care continuă să împiedice importurile de piese de schimb și combustibil, contribuie considerabil la incapacitatea Cubei de a rezolva criza energetică.

Analiștii consideră că singura soluție viabilă ar fi o reformă radicală în sectorul energetic, susținută de investiții externe pentru înlocuirea infrastructurii vechi și adaptarea țării la noile realități economice și ecologice. Totodată, este evident că Cuba are nevoie de o cooperare internațională mult mai mare pentru a depăși această criză devastatoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intuneric #cuba #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.