Țara care va cere refugiaților ucraineni să achite o parte din costurile de întreținere începând cu 2023

Ucrainenii care stau în adăposturile din Polonia vor plăti începând cu 2023 FOTO Hepta

Ministerul de Interne din Polonia a anunţat miercuri, 2 noiembrie, că, începând de anul viitor, refugiaţii ucraineni care trăiesc în centrele de primire din această ţară vor trebui să înceapă să achite o parte din costurile întreţinerii lor, transmite EFE.

Excepţii de la această regulă se aplică minorilor, femeilor însărcinate, pensionarilor şi persoanelor fără venituri.

Începând din 1 februarie 2023, ucrainenii care rămân în Polonia mai mult de 120 de zile vor trebui să plătească iniţial 50% din costurile întreţinerii, ajungând până la un maximum de 9 euro pe zi. De la 1 mai 2023, refugiaţii care se află de mai bine de 180 de zile în Polonia vor acoperi 75% din costurile şederii lor, cu un maximum de 13 euro pe zi.

În medie, cheltuielile cu cazarea şi hrănirea refugiaţilor sunt de circa 15,5 euro pe zi de persoană, a declarat miercuri şeful departamentului de gestionare a crizelor, din cadrul primăriei oraşului Kalisz (centru), într-un interviu radiofonic.

La rândul său, într-un interviu televizat, viceministrul de interne Pawel Bossernaker a justificat

#refugiati #polonia #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.