Tarif fără logică, daune reale. Cum strică SUA afacerile Moldovei

Exporturile Republicii Moldova către SUA au fost lovite de un nou tarif vamal de 25%, aplicat de administrația Trump începând cu 1 august 2025, în cadrul unui val global de măsuri protecționiste. Potrivit unei analize realizate de Vadim Gumene, expert asociat la Expert-Grup, această măsură va genera o contractare estimată de 24% a exporturilor moldovenești, afectând în special sectoarele cu valoare adăugată locală, precum sucurile de fructe, vinurile, articolele din plastic și produsele agroalimentare de nișă.

Deși SUA au invocat un dezechilibru comercial bilateral, analiza Expert-Grup contrazice ferm această justificare, demonstrând că datele utilizate de administrația americană reflectă distorsiuni statistice și nu realități economice. „Presupusul deficit al SUA în relația cu Moldova este, în realitate, un efect al metodologiilor diferite de raportare a fluxurilor comerciale”, explică Gumene. Spre exemplu, multe produse moldovenești sunt exportate indirect, prin hub-uri logistice din UE, iar SUA le înregistrează ca importuri din Moldova – deși Republica Moldova nu le raportează ca exporturi directe. Pe de altă parte, importurile moldovenești din SUA sunt subestimate de partea americană, întrucât bunurile ajung adesea prin intermediari europeni.

Potrivit datelor UN Comtrade, în primele 5 luni ale anului 2025, exporturile moldovenești în SUA au scăzut cu -34%, în timp ce importurile SUA din Moldova – indicator mai fidel – s-au contractat cu -25%. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate la sucurile de fructe, ale căror exporturi au scăzut cu 80%, echivalentul a 18 milioane USD, urmate de vinuri (-29%), produse din plastic (-35%) și cabluri electrice (-22%). Exporturile lohn, precum textilele și componentele electronice, au înregistrat scăderi variabile între -6% și -48%. Totuși, unele produse precum caviarul moldovenesc, transformatoarele sau anumite articole textile specializate au înregistrat creșteri, indicând existența unor nișe reziliente.

Tariful de 25% aplicat Moldovei este printre cele mai ridicate din noua arhitectură tarifară americană și plasează Republica Moldova într-un dezavantaj concurențial accentuat față de alte state, cărora le sunt aplicate tarife de 10% sau chiar zero. Acest lucru afectează nu doar prețul final, ci poziția competitivă a Moldovei pe piața americană, generând pierderi de contracte și redirecționarea comenzilor către alte regiuni.

Exporturile în regim lohn, care au părut mai puțin afectate în prima etapă, sunt de fapt extrem de vulnerabile pe termen mediu, deoarece companiile europene pot reloca rapid procesele de producție în alte zone netaxate precum Balcanii de Vest, nordul Africii sau Ucraina. Acest lucru ar putea avea un impact sever asupra locurilor de muncă din Republica Moldova, în special în zonele industriale dependente de export.

Analiza Expert-Grup subliniază necesitatea unui răspuns instituțional rapid și strategic: intensificarea dialogului diplomatic cu SUA, diversificarea geografică a piețelor de export, sprijinirea sectoarelor cele mai afectate și regândirea poziționării Moldovei în lanțurile valorice globale. În mod particular, autoritățile ar trebui să susțină activ exportatorii de produse agroalimentare autentice și cu valoare adăugată mare, care dau semne de reziliență într-un context comercial tot mai impredictibil.

Vadim Gumene concluzionează că Republica Moldova nu se confruntă doar cu o barieră tarifară punctuală, ci cu o deteriorare calitativă a poziției sale comerciale globale. Impactul tarifar este profund asimetric, lovește neuniform în funcție de sector, iar fără o strategie coerentă de adaptare, Moldova riscă să piardă poziții comerciale câștigate cu efort în ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.