Tarife mai mici azi, probleme mâine! Moldova riscă o explozie a importurilor după oprirea CET-urilor

O posibilă reducere a tarifului la energia electrică pentru consumatorii finali devine un scenariu realist, datorită prețului mediu ponderat semnificativ mai mic decât plafonul stabilit în tarif, anunță Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

Potrivit acestuia, în primele două luni ale anului 2025, datorită contractelor bilaterale încheiate cu furnizori din România și sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană, Moldova a reușit să procure energie electrică sub nivelul de 145 euro/MWh, ceea ce a permis operatorilor din piață să funcționeze cu devieri pozitive.

Totuși, Slusari avertizează că situația s-ar putea schimba în luna martie, când CET-urile vor începe să fie oprite treptat, iar necesarul de importuri de energie va crește. Cu toate acestea, el consideră că există premise clare pentru reducerea tarifului, cu condiția ca autoritățile să acționeze rapid și eficient.

Un factor determinant pentru menținerea unui preț accesibil la electricitate ar putea fi derogarea temporară de la plata taxei de poluare pentru energia importată din Ucraina și Republica Moldova. Slusari sugerează că Guvernul ar trebui să colaboreze activ cu România și statele UE pentru a obține această facilitate cel puțin pentru anul 2025.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord, comparativ cu 2,84 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #import #tarife #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.