Tarifele de import topesc profiturile industriei americane de ciocolată – Canada și Mexic culeg roadele

30 Iul. 2025, 10:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2025, 10:42 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tarifele comerciale impuse de președintelee american Donald Trump, menite să stimuleze producția internă, au început să afecteze grav industria ciocolatei din Statele Unite, în loc să o ajute. Potrivit unei anchete Reuters, bazată pe interviuri cu reprezentanți ai industriei, analiști și comercianți, costurile crescute pentru importul de cacao – un ingredient esențial ce nu poate fi cultivat în SUA – pun în dificultate producătorii americani în fața concurenței din Canada și Mexic, care beneficiază de condiții comerciale mai favorabile în baza pactului USMCA, scrie Reuters.

În timp ce companiile canadiene și mexicane pot exporta în continuare ciocolată în SUA fără taxe vamale, indiferent de originea boabelor de cacao, producătorii americani trebuie să plătească tarife între 10% și 25% pentru materia primă, cu riscul ca acestea să ajungă la 35% începând cu 1 august. Canada, în plus, nu percepe taxe pe importurile de cacao brută sau semifinită, iar Mexicul produce propria cacao – factori care reduc semnificativ costurile de producție pentru fabricile din aceste țări.

Gigantul american Hershey, care fabrică în principal pe teritoriul SUA, dar are și unități în Canada și Mexic, estimează că ar putea suporta costuri tarifare suplimentare de 100 milioane de dolari în a doua jumătate a anului, dacă măsurile actuale rămân în vigoare. Companiile mici resimt și mai acut impactul. De exemplu, Taza Chocolate, o firmă din Massachusetts care lucrează exclusiv cu cacao importată, a fost nevoită să plătească peste 24.000 de dolari în taxe pentru un singur container de cacao din Haiti și se pregătește să achite peste 30.000 de dolari pentru o livrare similară din Republica Dominicană.

Fondatorul Taza, Alex Whitmore, a declarat că aceste tarife „anulează complet marja de profit” și a analizat ideea mutării producției în Canada, dar a renunțat din cauza incertitudinii și costurilor mari. „Mulți dintre noi, antreprenorii, suntem practic înghețați și așteptăm să treacă această perioadă”, a spus el.

În paralel, datele vamale arată că exporturile de ciocolată din Canada către SUA au crescut cu 10% în volum în primele cinci luni ale anului, semn că fabricile canadiene profită de contextul tarifar. Printre companiile care beneficiază se numără producători contractuali din Canada și Mexic, dar și multinaționale precum Barry Callebaut, care are aproape jumătate din unitățile sale nord-americane în afara SUA.

Toate acestea se petrec într-un moment sensibil pentru piața americană, în care prețurile la cacao s-au triplat în ultimul an din cauza condițiilor meteo extreme și a bolilor din Coasta de Fildeș și Ghana. Producătorii americani se văd astfel obligați să transfere costurile asupra consumatorilor. Hershey a majorat recent prețurile pentru produse precum Reese’s, în timp ce Taza a crescut prețurile de retail la ciocolată de la 5,99 la 6,99 dolari.

În ciuda presiunilor, Hershey a declarat că majorările de preț nu sunt legate direct de tarife, însă recunoaște că a inițiat discuții cu guvernul SUA pentru a obține o scutire de taxe pentru cacao. Între timp, Mars a anunțat investiții de 2 miliarde de dolari în producția locală, iar Lindt urmează să decidă dacă își va schimba structura de aprovizionare după 1 august.

Pe fondul acestor realinieri comerciale, companiile mexicane raportează o creștere a cererii din partea firmelor americane interesate să producă peste graniță, potrivit directorului Asociației Mexicane a Producătorilor de Ciocolată și Dulciuri, Paolo Quadrini. El afirmă că tarifele „creează oportunități reale” pentru industria din Mexic.

În acest context tensionat, Trump își menține linia „America First”, în timp ce realitatea arată că protecționismul tarifar riscă să sugrume chiar industria pe care ar trebui să o protejeze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.