The Insider: Vladimir Plahotniuc, întrevederi secrete la Kremlin sub identitate falsă

Fostul oligarh moldovean Vladimir Plahotniuc, arestat recent în Grecia, ar fi efectuat vizite secrete la Moscova folosind un pașaport fals emis pe numele „Mihail Taușanov”, scrie publicația The Insider cu referire la date de zbor și documente obținute, citată de IPN.

Potrivit sursei, deși era urmărit internațional pentru implicarea în schema de spălare a banilor cunoscută drept „laundromat”, Vladimir Plahotniuc ar fi fost primit la nivel înalt în Kremlin și ar fi purtat negocieri directe cu șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak.

The Insider scrie cu trimitere la interceptări telefonice că șeful adjunct al Administrației Prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a purtat negocieri cu Vladimir Plahotniuc începând cu luna iunie 2024, cu privire la revenirea acestuia pe scena politică din Republica Moldova. Kremlinul miza pe influența și resursele fostului lider democrat pentru a-și consolida poziția înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Ultima vizită a lui Vladimir Plahotniuc la Moscova, sub identitatea falsă „Mihail Taușanov”, ar fi avut loc la sfârșitul lunii aprilie 2025.

După reținerea lui Vladimir Plahotniuc la Atena, autoritățile elene au descoperit în vila sa din Grecia nu mai puțin de 17 pașapoarte și cărți de identitate false, emise de diverse state, printre care Ucraina, Rusia și Bulgaria. Unul dintre acestea, emis pe numele „Mihail Taușanov”, născut la 22 februarie 1962, ar fi fost folosit de oligarh pentru a intra în Federația Rusă.

Potrivit Procuraturii Generale, Vladimir Plahotniuc a fost reținut la Atena pe 22 iulie. La o zi după emiterea mandatului de arestare pe numele lui Plahotniuc, autoritățile de la Chișinău au transmis cererea de extrădare către Ministerul Justiției din Grecia. Solicitarea este fundamentată pe acuzații de escrocherie și spălare de bani în circumstanțe agravante, precum și pe constituirea și conducerea unei organizații criminale. Pe 29 iulie, Plahotniuc și-a exprimat consimțământul pentru extrădare în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #vizita #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.