Ţările baltice, nemiloase cu Rusia şi cu aliaţii acesteia: Lituania a întrerupt colaborarea cu Belarus

29 Nov. 2022, 05:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Nov. 2022, 05:48 // Actual //  bani.md

Lituania, Letonia şi Estonia rămân în grupul de forţă al ţărilor care nu acceptă sub nicio formă regimurile totalitare de la Moscova şi de la Minsk.

Ministerul de Interne de la Vilnius a anunţat într-un comunicat de presă că va rezilia acordul de cooperare cu Ministerul de Interne al Belarusului semnat în 1993.

Ministrul de Interne lituanian, Agnė Bilotaitė, a declarat că acordul este oricum mort, deoarece, în 2020, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a fost reales pe fondul fraudei electorale, protestelor de stradă şi represiunii repetate şi întemniţării protestatarilor.

„Lituania”, a spus ministrul, „nu vede nicio posibilitate de a colabora cu regimurile inamice. Belarus, un aliat apropiat al regimului de la Kremlin care conduce un atac hibrid împotriva Lituaniei şi împinge migranţii ilegali pe teritoriul lituanian prin intermediul poliţiei de frontieră, nu poate şi nu va fi partenerul Lituaniei în domeniul afacerilor interne sau în alte domenii”.
În ultimele luni, diverse acorduri de colaborare cu Belarus semnate în ultimii 30 de ani au fost denunţate şi de vecinele Letonia şi Estonia.

Lavrov: Makei a fost un adevărat patriot şi prieten al Rusiei

Ministrul de Externe al Belarus Vladimir Makei, care s-a stins din viaţă ieri la vârsta de 64 de ani, a fost „un diplomat şi un om de stat excepţional, un adevărat patriot care şi-a dedicat viaţa slujirii ţării sale şi apărării intereselor acesteia pe scena internaţională”, a spus şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, transmiţându-i condoleanţe văduvei.

Makei, a subliniat într-o declaraţie Ministerul de Externe de la Moscova, a fost un adevărat prieten al Rusiei şi a adus „o contribuţie unică la promovarea globală a unei largi cooperări bilaterale, la construirea integrării Statului Uniunii şi la consolidarea legăturile dintre popoarele frăţeşti din Rusia şi Belarus”.

„Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a trimis soţiei omologului său o telegramă de condoleanţe tuturor rudelor şi celor dragi”, se arată în comunicat.

„Vladimir Vladimirovici Makei va rămâne pentru totdeauna în inimile noastre ca un om cu un suflet larg şi înţelepciune profundă, un profesionist strălucit, un partener şi tovarăş loial, care şi-a câştigat dragostea şi respectul nu numai al cetăţenilor ţării sale. , dar şi mult dincolo de Belarus ”, se arată în notă.
Makei a fost ministru de externe din 20 august 2012. Anterior, a fost şeful biroului prezidenţial din Belarus din 2008 până în 2012.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.