Țările care s-au alăturat Rusiei în privința Ucrainei. SUA au aflat ce le-a oferit Putin la fiecare

05 Apr. 2023, 07:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Apr. 2023, 07:00 // Actual //  bani.md

După izbucnirea războiului din Ucraina, Occidentul a trecut la impunerea de sancțiuni economice împotriva Rusiei, pentru a-i micșora capacitatea de finanțare a armatei.

Însă, Putin și-a atras de partea sa mai multe țări partenere, pentru a-l sprijini în conflictul din țara vecină. Liderul de la Kremlin le-a oferit statelor prietene petrol ieftin, tehnologie militară și un sprijin la Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit Casei Albe, Rusia se îndreaptă rapid către un „parteneriat de apărare cu drepturi depline” cu Iranul și acum intenționează să trimită o delegație pentru a negocia cu Coreea de Nord. Între timp, SUA continuă să se teamă că China își va abandona presupusa „neutralitate” și va sprijini Rusia mai direct, scrie Axios.

Trezoreria SUA a sancționat joia trecută un traficant de arme slovac pentru că ar fi încercat să negocieze un acord prin care Coreea de Nord ar trimite „peste două duzini de tipuri de arme și muniții” Rusiei în schimbul unor „avioane comerciale, materii prime, mărfuri” și eventual numerar.

Casa Albă a acuzat anterior Coreea de Nord că a furnizat Grupului Wagner din Rusia arme și rachete pentru a le folosi în Ucraina. Phenianul a negat că ar fi înarmat Rusia la acea vreme și a spus că nu are intenția de a face acest lucru.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat joi că Rusia intenționează să trimită reprezentanți în Coreea de Nord pentru a căuta muniție în schimbul hranei. Coreea de Nord se confruntă cu o criză alimentară gravă.

Susținătorii Ucrainei din Bruxelles și Washington se străduiesc să furnizeze Kievului obuze de 155 mm extrem de necesare. În timp ce propriul său complex militar-industrial se luptă să țină pasul, susține administrația Biden, președintele rus Vladimir Putin se îndreaptă către „regimuri necinstite”.

Rusia folosește drone de atac iraniene în Ucraina de luni de zile și, în schimb, oferă Teheranului „un nivel fără precedent de sprijin militar și tehnic”, a avertizat Kirby în decembrie.

Iranul neagă transportul de drone de la invazie, iar Rusia a negat că le-a folosit, deși Ucraina raportează în mod regulat că le-a doborât. În martie, Moscova a finalizat un acord pentru a vinde avioane de luptă avansate forțelor aeriene prost echipate din Teheran. Piloții iranieni au primit deja instruire cu privire la sistem, spune Casa Albă.

Un membru al comisiei parlamentare de securitate națională a Iranului a declarat presei de stat că Iranul a comandat și elicoptere, rachete și sisteme de apărare aeriană de la Rusia. Potrivit Wall Street Journal, Rusia furnizează și tehnologie de supraveghere pentru uz intern în Iran. CNN relatează că Rusia a trimis, de asemenea, unele arme americane capturate în Ucraina în Iran în scopuri de informații.

Mulți erau deja aproape de Rusia înainte de invazie. Bashar al-Assad din Siria și Aleksandr Lukașenko din Belarus ar fi putut pierde puterea dacă nu ar fi fost Putin, în timp ce junta din Mali se bazează pe mercenarii Wagner.

Daniel Ortega din Nicaragua, tot mai insultat la Washington, se apropie de Moscova. La fel este și regimul militar din Myanmar, care a avut o serie de angajamente la nivel înalt cu Moscova și a achiziționat armament rusesc și încearcă să profite de expertiza Rusiei într-un alt domeniu: energia nucleară.

Pentru mulți dintre ei, precum China, India, Turcia, Rusia este o sursă cheie de petrol, arme, îngrășăminte sau cereale, la prețuri reduse. Pentru China, Rusia lui Putin este, de asemenea, un aliat ideologic vital în rivalitatea sa cu SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală