Cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume, din Franța, au avere cumulată de aproape 300 miliarde de dolari

Cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume sunt francezi. Este pentru prima dată când un cetăţean francez conduce clasamentul Forbes.

Bernard Arnault, şeful imperiului de lux LVMH, este cea mai bogată persoană de pe planetă, potrivit clasamentului anual al Forbes, cu o avere care a crescut constant în ultimii ani şi care se ridică acum la 211 miliarde de dolari, notează AFP.
Este pentru prima dată când un cetăţean francez conduce clasamentul Forbes.

Francoise Bettencourt Meyers, vicepreşedinte al L’Orèal, companie fondată de bunicul său şi în prezent lider mondial în domeniul frumuseţii şi al produselor cosmetice, este cea mai bogată femeie şi ocupă poziţia a 11-a la nivel global, cu 80,5 miliarde USD.
După Arnault, podiumul este completat de Elon Musk şi Jeff Bezos: CEO-ul Tesla a pierdut prima poziţie din cauza scăderii puternice a acţiunilor companiei sale la bursă, datorată în parte achiziţiei costisitoare a Twitter, şi are acum active de 180 de miliarde; fondatorul Amazon, ale cărui active au scăzut la 107 miliarde, a coborât şi el o poziţie.

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a coborât pe locul 16, cu active de 64,4 miliarde de dolari.

La nivel mondial, există 2.640 de active cu zece cifre, în scădere de la 2.668 în 2022. Împreună, miliardarii au acum active totale de 12.200 de miliarde, în scădere cu 500 de miliarde de la 12.700 de miliarde în martie 2022.

Aproape jumătate dintre persoanele din clasament au acum active mai mici decât în urmă cu 12 luni.

Statele Unite sunt ţara cu cele mai multe în clasament, cu 735 de active şi un total de 4.500 de miliarde.

China (inclusiv Hong Kong şi Macao) rămâne pe locul al doilea, cu 562 de miliardari şi active totale de 2.000 de miliarde, urmată de India, cu 169 de miliardari şi active totale de 675 de miliarde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.