Tarom spune că „dezumflă” prețurile la biletele Chișinău-București, dar tot pipărate rămân

Compania TAROM anunță, într-un comunicat de presă, că începând cu data de 24 septembrie va introduce mai multe zboruri pe ruta București – Chișinău, extinzându-și astfel oferta și frecvența de zboruri. Prețurile pentru aceste zboruri încep de la 85 de Euro pe segment și includ transportul gratuit a unui bagaj de cală de 23 de kg și a unui bagaj de mână de 8 kg, cu toate taxele incluse, iar serviciul de check-in este oferit gratuit.

Cu această decizie, TAROM răspunde cererii crescute pe ruta Chișinău – București prin adăugarea de zboruri suplimentare. Compania va opera zboruri adiționale în fiecare weekend, ajungând astfel la un total de 21 de zboruri dus-întors pe săptămână între cele două orașe.

Modificările în programul de zbor încep să fie valabile din 24 septembrie, însă biletele pentru noile frecvențe pot fi achiziționate începând cu data de 14 septembrie.

„TAROM este operatorul tradițional care a menținut conexiunea vitală dintre Chișinău și București încă din 1997. Deoarece un număr semnificativ de pasageri utilizează serviciile noastre pentru a se conecta la rețeaua noastră de rute, am decis să le oferim mai multă flexibilitate prin introducerea acestor noi zboruri. Rămânem cea mai bună opțiune pentru această rută, cu toate serviciile incluse în preț și fără costuri ascunse”, a declarat Monica Cramer, director Comercial TAROM.

Pe site-ul companiei am verificat dacă într-adevăr din 24 septembrie prețul biletelor pe direcția Chișinău – București pornește de la 85 de euro. Cel mai ieftin bilet, pentru 25 septembrie, costă 154 de euro la ora 5:25 dimineața, iar pentru cursa de la ora 10 prețul se ridică 245 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #bilet #București #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.