Tarom spune că „dezumflă” prețurile la biletele Chișinău-București, dar tot pipărate rămân

Compania TAROM anunță, într-un comunicat de presă, că începând cu data de 24 septembrie va introduce mai multe zboruri pe ruta București – Chișinău, extinzându-și astfel oferta și frecvența de zboruri. Prețurile pentru aceste zboruri încep de la 85 de Euro pe segment și includ transportul gratuit a unui bagaj de cală de 23 de kg și a unui bagaj de mână de 8 kg, cu toate taxele incluse, iar serviciul de check-in este oferit gratuit.

Cu această decizie, TAROM răspunde cererii crescute pe ruta Chișinău – București prin adăugarea de zboruri suplimentare. Compania va opera zboruri adiționale în fiecare weekend, ajungând astfel la un total de 21 de zboruri dus-întors pe săptămână între cele două orașe.

Modificările în programul de zbor încep să fie valabile din 24 septembrie, însă biletele pentru noile frecvențe pot fi achiziționate începând cu data de 14 septembrie.

„TAROM este operatorul tradițional care a menținut conexiunea vitală dintre Chișinău și București încă din 1997. Deoarece un număr semnificativ de pasageri utilizează serviciile noastre pentru a se conecta la rețeaua noastră de rute, am decis să le oferim mai multă flexibilitate prin introducerea acestor noi zboruri. Rămânem cea mai bună opțiune pentru această rută, cu toate serviciile incluse în preț și fără costuri ascunse”, a declarat Monica Cramer, director Comercial TAROM.

Pe site-ul companiei am verificat dacă într-adevăr din 24 septembrie prețul biletelor pe direcția Chișinău – București pornește de la 85 de euro. Cel mai ieftin bilet, pentru 25 septembrie, costă 154 de euro la ora 5:25 dimineața, iar pentru cursa de la ora 10 prețul se ridică 245 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #bilet #București #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Platforma Națională pentru Turism a fost lansată în Republica Moldova. Este o inițiativă care își propune să coordoneze sectorul turistic, să ridice standardele în domeniu și să consolideze cooperarea între instituțiile publice, mediul privat și organizațiile neguvernamentale. Platforma va sprijini digitalizarea datelor turistice și promovarea brandului turistic al Moldovei la nivel național și internațional.

Într-o conferință de presă la IPN, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova, Sergiu Manea, a explicat necesitatea constituirii acestei platforme pentru dezvoltarea coerentă și profesională a sectorului turistic. „Turismul, mai mult decât orice alt domeniu economic, ne arată cine suntem ca țară, cum funcționează instituțiile noastre, cât de bine colaborăm și cât de pregătiți suntem pentru parcursul european”, a spus Sergiu Manea.

Platforma reunește autorități publice, structuri turistice regionale și locale, ONG-uri, instituții de învățământ, organizații din UTA Găgăuzia și malul stâng al Nistrului, întreprinderi private și parteneri internaționali. Membrii se angajează să sprijine standardele europene, cooperarea inter-regională și digitalizarea datelor turistice.

Pentru prima dată în format național, este posibilă participarea largă a organizațiilor din partea stângă a Nistrului. Potrivit directorului executiv al Centrului de informare turistică din Tiraspol, Igor Crijanovschi, constituirea platformei este necesară în contextul în care numărul de turiști crește anual. „Fluxul de turiști de pe malul stâng s-a dublat în acest an, iar în ultimele patru luni vin mulți turiști din Polonia”, a precizat Igor Crijanovschi.

Structura platformei include un Consiliu strategic, un Secretariat operațional, grupuri tematice de lucru în marketing, digitalizare, turism durabil și calitate, precum și Academia Națională de Turism pentru formarea profesională a specialiștilor.

Inițiativa urmărește modernizarea sectorului turistic, creșterea competențelor profesionale, dezvoltarea OMD-urilor regionale și locale, atragerea investițiilor și integrarea Moldovei în rețelele turistice europene și globale.

„Dacă implementăm acest mecanism în mod serios, în 2030 Moldova poate deveni o destinație europeană de vin, gastronomie și natură, un model de cooperare interregională și o piață atractivă pentru investiții turistice”, a conchis Sergiu Manea.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.