Tarom spune că „dezumflă” prețurile la biletele Chișinău-București, dar tot pipărate rămân – 245 de euro

14 Sept. 2023, 15:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2023, 15:49 // Actual //  bani.md

Compania TAROM anunță, într-un comunicat de presă, că începând cu data de 24 septembrie va introduce mai multe zboruri pe ruta București – Chișinău, extinzându-și astfel oferta și frecvența de zboruri. Prețurile pentru aceste zboruri încep de la 85 de Euro pe segment și includ transportul gratuit a unui bagaj de cală de 23 de kg și a unui bagaj de mână de 8 kg, cu toate taxele incluse, iar serviciul de check-in este oferit gratuit.

Cu această decizie, TAROM răspunde cererii crescute pe ruta Chișinău – București prin adăugarea de zboruri suplimentare. Compania va opera zboruri adiționale în fiecare weekend, ajungând astfel la un total de 21 de zboruri dus-întors pe săptămână între cele două orașe.

Modificările în programul de zbor încep să fie valabile din 24 septembrie, însă biletele pentru noile frecvențe pot fi achiziționate începând cu data de 14 septembrie.

„TAROM este operatorul tradițional care a menținut conexiunea vitală dintre Chișinău și București încă din 1997. Deoarece un număr semnificativ de pasageri utilizează serviciile noastre pentru a se conecta la rețeaua noastră de rute, am decis să le oferim mai multă flexibilitate prin introducerea acestor noi zboruri. Rămânem cea mai bună opțiune pentru această rută, cu toate serviciile incluse în preț și fără costuri ascunse”, a declarat Monica Cramer, director Comercial TAROM.

Pe site-ul companiei am verificat dacă într-adevăr din 24 septembrie prețul biletelor pe direcția Chișinău – București pornește de la 85 de euro. Cel mai ieftin bilet, pentru 25 septembrie, costă 154 de euro la ora 5:25 dimineața, iar pentru cursa de la ora 10 prețul se ridică 245 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!