Țeapa anului! Cum Primăria Chișinăului a fost „uscată” legal de un teren de 1,3 hectare din inima Chișinăului

Decizia Curții Supreme de Justiție din iulie 2020, prin care s-a respins recursul declarat de Primăria mun. Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău și s-a obligat autoritățile municipale să vândă Societății pe Acțiuni „UNIC” terenul de 1,38 de ha din preajmă a fost luată la limită, cu voturile a doar trei dintre cei cinci judecători din complet. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Maria Ghervas, una dintre judecătoarele din complet care a avut opinie separată.

La 31 iulie 2020, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al CSJ, format din magistrații Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Nicolae Craiu și Mariana Pitic au considerat recursul depus de Primăria mun. Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău neîntemeiat și l-au respins, menținând decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe prin care autoritățile municipale erau obligate să vândă firmei care deține Magazinul Universal Central „UNIC” terenul din preajmă, cu suprafața de 1,38 ha.

Decizia CSJ a fost ulterior executată de 27 de consilieri municipali, care joi, 17 februarie, au votat ca terenul să fie vândut agentului economic pentru circa 2,7 milioane de lei.

Judecătoarea Maria Ghervas a precizat pentru ZdG că la decizia CSJ din 31 iulie 2020 a avut o opinie separată pe caz, nefiind de acord cu decizia completului, prin care s-a dispus respingerea recursului declarat de autoritățile municipale.

Judecătoarea a precizat că și o altă judecătoare din complet, Ala Cobăneanu a avut opinie separată, decizia de respingere a recursului autorităților municipale fiind luată la limită, cu 3 voturi pentru respingerea recursului depus de Primărie și Consiliului Municipal Chișinău și cu alte două voturi împotrivă.

Deciziile separate ale judecătoarelor Ala Cobăneanu și Maria Ghervas NU sunt publicate împreună cu decizia CSJ. Codul de Procedură Civilă prevede faptul că „în cazul în care la adoptarea hotărârii se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează la dosar”, dar nu prevede publicarea ei pe portalul instanțelor de judecată.

Preluarea terenului din centrul Capitalei, amplasat vizavi de magazinul universal central „UNIC” a început încă în 2016, la scurt timp după ce statul a vândut, în urma unei licitații „cu strigare”, pachetul majoritar de acțiuni pe care-l deținea în cadrul Societăţii pe Acţiuni Magazinul Universal Central „UNIC”. Acțiunile au fost procurate de către compania „Rogob” SRL, care, imediat după ce a preluat Magazinul „UNIC”, a demarat acţiunile de privatizare a terenului din jurul imobilului.

#magazin #unic #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.