Țeapa anului! Cum Primăria Chișinăului a fost „uscată” legal de un teren de 1,3 hectare din inima Chișinăului

Decizia Curții Supreme de Justiție din iulie 2020, prin care s-a respins recursul declarat de Primăria mun. Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău și s-a obligat autoritățile municipale să vândă Societății pe Acțiuni „UNIC” terenul de 1,38 de ha din preajmă a fost luată la limită, cu voturile a doar trei dintre cei cinci judecători din complet. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Maria Ghervas, una dintre judecătoarele din complet care a avut opinie separată.

La 31 iulie 2020, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al CSJ, format din magistrații Ala Cobăneanu, Maria Ghervas, Galina Stratulat, Nicolae Craiu și Mariana Pitic au considerat recursul depus de Primăria mun. Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău neîntemeiat și l-au respins, menținând decizia instanței de apel și a hotărârii primei instanțe prin care autoritățile municipale erau obligate să vândă firmei care deține Magazinul Universal Central „UNIC” terenul din preajmă, cu suprafața de 1,38 ha.

Decizia CSJ a fost ulterior executată de 27 de consilieri municipali, care joi, 17 februarie, au votat ca terenul să fie vândut agentului economic pentru circa 2,7 milioane de lei.

Judecătoarea Maria Ghervas a precizat pentru ZdG că la decizia CSJ din 31 iulie 2020 a avut o opinie separată pe caz, nefiind de acord cu decizia completului, prin care s-a dispus respingerea recursului declarat de autoritățile municipale.

Judecătoarea a precizat că și o altă judecătoare din complet, Ala Cobăneanu a avut opinie separată, decizia de respingere a recursului autorităților municipale fiind luată la limită, cu 3 voturi pentru respingerea recursului depus de Primărie și Consiliului Municipal Chișinău și cu alte două voturi împotrivă.

Deciziile separate ale judecătoarelor Ala Cobăneanu și Maria Ghervas NU sunt publicate împreună cu decizia CSJ. Codul de Procedură Civilă prevede faptul că „în cazul în care la adoptarea hotărârii se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează la dosar”, dar nu prevede publicarea ei pe portalul instanțelor de judecată.

Preluarea terenului din centrul Capitalei, amplasat vizavi de magazinul universal central „UNIC” a început încă în 2016, la scurt timp după ce statul a vândut, în urma unei licitații „cu strigare”, pachetul majoritar de acțiuni pe care-l deținea în cadrul Societăţii pe Acţiuni Magazinul Universal Central „UNIC”. Acțiunile au fost procurate de către compania „Rogob” SRL, care, imediat după ce a preluat Magazinul „UNIC”, a demarat acţiunile de privatizare a terenului din jurul imobilului.

#magazin #unic #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.