Țeapa secolului la pe piața auto. Adevărul despre mașinile din Germania

04 Mai 2023, 06:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Mai 2023, 06:47 // Actual //  bani.md

Câți dintre noi nu am auzit o poveste cu o mașină second-hand, adusă din Germania, care a fost a unei bunicuțe care mergea cu ea doar la biserică și la cumpărături? În rest, mașina stătea cuminte în garaj, este în stare impecabilă și numai bună de vândut. Experții din sectorul auto ne avertizează să fim atenți la poveștile samsarilor.

Experții din sectorul auto ne avertizează că mașinile la mâna a doua care sunt scoase la vânzare în Germania pot fi din altă țară. Samsarii le cumpără din diverse țări sau le aduc cu vaporul din Statele Unite ale Americii, le înmatriculează în Germania și apoi le vând. Doar că ele nu au circulat niciodată prin Germania. Unele dintre ele, în cazul celor aduse din SUA, nici măcar nu sunt fabricate în Germania.

Potrivit Autorității Federale de Transport Auto din Germania, aproximativ 2 milioane de mașini uzate din această țară sunt reînmatriculate în fiecare an în afara granițelor sale. În unele locuri ponderea acestor vehicule depășește 50% din totalul mașinilor la mâna a doua importate în fiecare an.

Atenție la anunțurile de pe site-urile de vânzări auto!

Cele mai populare site-uri de anunțuri auto din Germania au listate milioane de vehicule, ceea ce face ca gama de mașini scoase la vânzare să fie mai extinsă decât oriunde altundeva în Europa. Cu toate acestea, unele vehicule din aceste anunțuri provin din afara Germaniei.

Datele furnizate de carVertical, companie care relevă istoricul vehiculelor, sugerează că 4,3% dintre mașinile scose la vânzare în Germania s-ar putea să nu fi văzut niciodată drumurile din Berlin, München sau Hamburg și nici autostrăzile emblematice nemțești – aceste mașini au fost rulate exclusiv în și provin din alte țări. Țările de top unde au fost înmatriculate pentru prima dată mașinile second-hand înainte de a fi importate în Germania sunt Italia (16,6%), Franța (12,7%), SUA (10,6%), Belgia (9,1%) și România (5,1%).

Reparații de proastă calitate și kilometraje date peste cap

Astfel, în loc să achiziționeze o mașină care a rulat în Germania, cumpărătorii riscă să se aleagă cu un vehicul care a fost importat dintr-o altă țară. Dacă un vânzător ascunde țara de origine a unei mașini, este posibil ca aceasta să nu fie în cea mai bună stare. Reparațiile de calitate proastă, un kilometraj dat peste cap și daunele ascunse sunt motivele cele mai întâlnite pentru care vânzătorii încearcă să mascheze trecutul unui vehicul și să-l vândă în altă parte. Deoarece țările nu fac prea des schimb între ele de date despre istoricul mașinilor, înșelătoriile care implică tranzacții transfrontaliere pot fi greu de descoperit.

„4,3% dintre mașinile care au fost în trecut înregistrate în Germania au avut unele date înregistrate și în țări străine. Am observat că există cazuri în care oamenii vând în Germania modele de mașini second-hand scumpe, dar înregistrările noastre sugerează că multe dintre ele nu au fost conduse niciodată în această țară. Astfel se creează iluzia cumpărării unei mașini germane bine întreținută, când de fapt mașina a rulat exclusiv în Italia, Franța sau România”, explică Matas Buzelis, șeful departamentului de comunicații și expert auto carVertical.

De ce se înghesuie moldovenii să cumpere mașini din Germania

Germania are o istorie lungă ca punct de atracție pentru cumpărătorii de mașini din Europa de Est, istorie care datează de când aceste țări erau ocupate de Uniunea Sovietică. La acea vreme, în Uniunea Sovietică erau fabricate doar vehicule modeste, lipsite de calitate, confort și fiabilitate. Drept urmare, toată lumea își dorea mașini importate, iar Germania era un loc de top pentru a le găsi, potrivit analizei citate.

Mai mult, un mit foarte răspândit este că șoferii din Germania cumpără mașini mai noi, mai bine echipate și mai scumpe, respectând în același timp cu strictețe recomandările producătorilor pentru întreținere. În realitate, aceste clișee care nu sunt mereu ancorate în realitate vă pot păcăli să cumpărați mașini la mâna a doua fără a consulta un raport istoric și fără a cere opinia unui mecanic calificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM! 

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun