Noua dezordine mondială ce poate domina lumea: Aliați ai SUA ademeniți de Rusia și China

Un grup de țări, compus inițial din Brazilia, Rusia, India și China, a fost denumit BRIC de către puternica bancă americană Goldman Sachs în 2001, înainte de venirea Africii de Sud din 2010. Acum, în 2023, BRICS ademenește aliați ai Statelor Unite să se alăture organizației, precum Egipt, Indonezia și Argentina.

Această nouă ”dezordine” mondială, grupul autocrat BRICS, a primit cereri de aderare din 19 țări. Economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs susținea în urmă cu peste 20 de ani că țările BRICS vor domina lumea economică în 2050, potrivit Fox News.

„Ceea ce se va discuta la summit este extinderea BRICS și modalitățile în care se va întâmpla acest lucru”, a declarat ambasadorul BRICS al Africii de Sud, Anil Sooklal. „Treisprezece țări au cerut oficial să se alăture și alte șase au cerut în mod informal. Primim cereri de aderare în fiecare zi”.

China a prezentat pentru prima dată ideea extinderii anul trecut, în timpul mandatului său ca președinte al blocului, sugerând că aceasta ar putea ajuta la contracararea „dominanței” a Națiunilor Unite asupra țărilor dezvoltate în organismul mondial.
Gaseste cat mai repede solutia pentru backlink-uri: Moz, ahrefs sau SEOScore
Alți membri ai blocului s-au opus inițial ideii, ridicând îngrijorarea că China își propune să-și admită aliații apropiați. În cele din urmă, blocul a fost de acord să analizeze candidații, determinând cereri din Orientul Mijlociu și Africa. Influența în Africa a devenit un obiectiv major pentru Rusia și China datorită disponibilității resurselor sale bogate.

Printre membrii aspiranți la aderarea în grupul BRICS se numără chiar și aliați ai SUA, precum Egipt, Indonezia, Argentina, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. În plus, mai sunt cereri din partea Iranului, Bahrainului, Algeriei, Uruguayului și Bangladeshului.
Grupul a explorat, de asemenea, potențialul pentru o monedă comună între membrii săi, într-o mișcare care ar provoca în mod direct și ar slăbi puterea dolarului la nivel internațional.

Miniștrii de Externe ai celor cinci membri actuali vor analiza solicitanții și vor discuta despre „punctele fierbinți”, inclusiv Sudanul, la summitul BRICS din iunie 2023, care se va desfășura în Africa de Sud.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ordine mondială #parteneri #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue