Telegram, calul troian care îl promovează pe Șor și mobilizează la proteste

În Republica Moldova se dezvoltă rapid o nouă rețea pe Telegram, care se prezintă drept grupuri locale cu „informații utile”. Sub acoperirea anunțurilor despre vreme, reparații de drumuri sau afișe culturale, abonaților li se livrează constant mesaje de propagandă în favoarea lui Ilan Șor și a apropiaților săi, scrie disnfo.md.

În prezent, rețeaua include circa 25 de canale, cu o audiență cumulată de peste 30.000 de urmăritori. Creșterea este alimentată prin reclame interne pe Telegram și prin trimiteri încrucișate între canale.

Monitorizarea conținutului arată că: aproximativ fiecare al treilea mesaj este dedicat lui Șor, Evgheniei Guțul, Victoriei Furtună sau atacurilor asupra PAS. Celelalte două treimi conțin știri locale obișnuite: întreruperi de apă, incendii, concerte, rubrici „azi în istorie”. Astfel, propaganda politică este integrată subtil în fluxul de informații cotidiene.

Pe aceste canale apar tot mai des videouri fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale generative, prezentate drept „apeluri ale protestatarilor” sau „mărturii exclusive”. În realitate, este vorba despre materiale sintetice care imită realitatea. Totodată, sunt difuzate mesaje că autoritățile moldovene „susțin comunitatea LGBT” și creează „resurse de ajutor”, informații însoțite de imagini și filmulețe generate digital.

Rețeta este simplă: știrile cotidiene creează încredere, iar mesajele politice sunt percepute ca parte firească a agendei. Puterea este prezentată drept „clica galbenă coruptă”, iar opoziția drept „victime ale represiunii”. Prin campanii plătite de promovare, rețeaua își lărgește constant audiența și transformă abonații într-o masă de mobilizare protestatară.

În acest mod, granița dintre informație și propagandă se șterge. Conținutul generat de AI se normalizează treptat și e perceput drept „realitate”, iar potențialul de protest crește: peste 30.000 de persoane sunt deja expuse unei rețele în care fiecare al treilea mesaj conține un apel politic mascat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.