Tensiune între Chișinău și Moscova! Peskov acuză autoritățile de agenda antirusească și că inflamează situația

20 Feb. 2023, 13:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2023, 13:24 // Actual //  bani.md

Relaţiile Rusiei cu Republica Moldova sunt extrem de tensionate la ora actuală, a admis luni purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov. I-a acuzat pe liderii moldoveni că urmăresc o agendă antirusească și i-a avertizat să nu inflameze şi mai mult situaţia și ”să fie extrem de atenţi”. Declarațiile vin la o săptămână după ce Chişinăul a declarat că a dejucat o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de Rusia, relatează Reuters, citat de digi24.ro.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia a acţionat în ”mod responsabil” în ceea ce priveşte forţele de menţinere a păcii pe care le are staţionate în regiunea separatistă şi a avertizat Republica Moldova să nu inflameze şi mai mult situaţia.

Rusia recomandă Republicii Moldova să dea dovadă de mai multă prudenţă în ceea ce priveşte regiunea separatistă Transnistria, a afirmat Peskov, după ce Chişinăul a cerut retragerea trupelor ruse staţionate în regiune, notează EFE.

”Rusia a fost şi este o parte responsabilă în ceea ce priveşte Transnistria şi continuă să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare. Dorim să-i sfătuim pe omologii noştri moldoveni să fie extrem de atenţi în această privinţă”, a declarat reprezentantul preşedinţiei ruse.

”Relaţiile noastre cu (Republica) Moldova sunt deja foarte tensionate”, a declarat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică.

”Conducerea se concentrează întotdeauna pe tot ce este antirusesc, ei alunecă în isterie antirusească”, a adăugat el.

”Guvernul moldovean accentuează orice poziţie antirusească şi, de fapt, ajunge la isterie”, a insistat Peskov, apreciind că ”lipsa unei poziţii constructive nu ajută cu nimic Republica Moldova”, ci dăunează relaţiilor bilaterale.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat săptămâna trecută o nouă lege prooccidentală după ce guvernul precedent a demisionat în masă în urma unor luni în şir de scandaluri politice şi economice.

Noul guvern condus de premierul Dorin Recean a promis să urmeze o cale proeuropeană şi a cerut demilitarizarea Transnistriei, o regiune separatistă susţinută de Moscova care se învecinează cu Ucraina.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, – la fel ca omologul său ucrainean Volodimir Zelenski – a declarat anterior luna aceasta că dispune de informaţii care sugerează că Rusia pregăteşte o lovitură de stat pentru „răsturnarea” autorităţilor moldovene şi a semăna haos în această republică.

Rusia a negat aceste informaţii, dar Moscova s-a arătat reticentă faţă de posibilitatea ca Republica Moldova – care se află între Ucraina şi România, membră a UE şi NATO – să adere la Uniunea Europeană.

Maia Sandu a exclus sâmbătă o ”ameninţare militară iminentă” din partea Rusiei împotriva ţării sale, dar a avertizat asupra războiului hibrid dus de Moscova prin dezinformare şi a cerut ajutor comunităţii internaţionale pentru a-l combate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Feb. 2026, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Feb. 2026, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului public național au ajuns la 125,6 miliarde de lei, în creștere cu 15,3 miliarde de lei sau 13,8% față de anul precedent, arată datele cu privire la executarea bugetului public, publicate de Ministerul Finanțelor. Creșterea este susținută în principal de majorarea încasărilor din impozite, TVA și contribuții sociale.

Încasările din impozite și taxe au totalizat 75,9 miliarde de lei, cu 10,8% mai mult decât anul trecut. TVA rămâne cea mai importantă sursă, cu 37,4 miliarde de lei, în creștere cu 4 miliarde de lei (+12%). Avansul a fost înregistrat la TVA pentru bunurile și serviciile produse pe teritoriul Republicii Moldova, care a crescut cu aproape 20%, semn al unei activități economice interne mai intense.

Și accizele au adus mai mulți bani la buget. Este vorba de 12,6 miliarde de lei, cu un plus de 1,14 miliarde de lei față de anul precedent, în special pe fondul creșterii accizelor la produsele fabricate intern (+33%).

Pe partea de cheltuieli, bugetul a înregistrat o creștere similară cu cea a veniturilor. Cheltuielile totale și activele nefinanciare au ajuns la 139,9 miliarde de lei, în urcare cu 16,9 miliarde de lei (+13,7%).

Cele mai mari majorări s-au produs la: prestații sociale – 51,5 miliarde de lei, cu un plus de 6,8 miliarde de lei (+15,2%), cheltuieli de personal – 31,4 miliarde de lei, în creștere cu 3,6 miliarde de lei și bunuri și servicii – aproape 25 miliarde de lei, cu un avans de 11,7%.

În același timp, subvențiile au scăzut cu aproape 800 milioane de lei, până la 5 miliarde de lei, în timp ce granturile acordate au crescut de peste două ori, depășind 5,8 miliarde de lei.

În pofida creșterii veniturilor, deficitul bugetar s-a adâncit la 14,25 miliarde de lei, cu 1,63 miliarde de lei mai mult decât în anul precedent. Deficitul a fost acoperit în principal din surse de finanțare interne și externe.

Datele arată însă o scădere puternică a împrumuturilor externe nete, care s-au redus cu peste 8 miliarde de lei, în timp ce datoria internă a crescut semnificativ, ajungând la 6,7 miliarde de lei, în creștere cu aproape 42% față de anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!