Tensiune între Chișinău și Moscova! Peskov acuză autoritățile de agenda antirusească și că inflamează situația

20 Feb. 2023, 13:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Feb. 2023, 13:24 // Actual //  bani.md

Relaţiile Rusiei cu Republica Moldova sunt extrem de tensionate la ora actuală, a admis luni purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov. I-a acuzat pe liderii moldoveni că urmăresc o agendă antirusească și i-a avertizat să nu inflameze şi mai mult situaţia și ”să fie extrem de atenţi”. Declarațiile vin la o săptămână după ce Chişinăul a declarat că a dejucat o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de Rusia, relatează Reuters, citat de digi24.ro.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Rusia a acţionat în ”mod responsabil” în ceea ce priveşte forţele de menţinere a păcii pe care le are staţionate în regiunea separatistă şi a avertizat Republica Moldova să nu inflameze şi mai mult situaţia.

Rusia recomandă Republicii Moldova să dea dovadă de mai multă prudenţă în ceea ce priveşte regiunea separatistă Transnistria, a afirmat Peskov, după ce Chişinăul a cerut retragerea trupelor ruse staţionate în regiune, notează EFE.

”Rusia a fost şi este o parte responsabilă în ceea ce priveşte Transnistria şi continuă să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare. Dorim să-i sfătuim pe omologii noştri moldoveni să fie extrem de atenţi în această privinţă”, a declarat reprezentantul preşedinţiei ruse.

”Relaţiile noastre cu (Republica) Moldova sunt deja foarte tensionate”, a declarat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică.

”Conducerea se concentrează întotdeauna pe tot ce este antirusesc, ei alunecă în isterie antirusească”, a adăugat el.

”Guvernul moldovean accentuează orice poziţie antirusească şi, de fapt, ajunge la isterie”, a insistat Peskov, apreciind că ”lipsa unei poziţii constructive nu ajută cu nimic Republica Moldova”, ci dăunează relaţiilor bilaterale.

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat săptămâna trecută o nouă lege prooccidentală după ce guvernul precedent a demisionat în masă în urma unor luni în şir de scandaluri politice şi economice.

Noul guvern condus de premierul Dorin Recean a promis să urmeze o cale proeuropeană şi a cerut demilitarizarea Transnistriei, o regiune separatistă susţinută de Moscova care se învecinează cu Ucraina.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, – la fel ca omologul său ucrainean Volodimir Zelenski – a declarat anterior luna aceasta că dispune de informaţii care sugerează că Rusia pregăteşte o lovitură de stat pentru „răsturnarea” autorităţilor moldovene şi a semăna haos în această republică.

Rusia a negat aceste informaţii, dar Moscova s-a arătat reticentă faţă de posibilitatea ca Republica Moldova – care se află între Ucraina şi România, membră a UE şi NATO – să adere la Uniunea Europeană.

Maia Sandu a exclus sâmbătă o ”ameninţare militară iminentă” din partea Rusiei împotriva ţării sale, dar a avertizat asupra războiului hibrid dus de Moscova prin dezinformare şi a cerut ajutor comunităţii internaţionale pentru a-l combate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!