Tensiunea crește în coastele Moldovei. Exerciții militare în Transnistria – distrugerea țintelor mici la distanțe mari

Rusia organizează în continuare exerciții militare în Transnistria, regiunea separatistă pro-Moscova a Republicii Moldova, pe fondul temerilor occidentale legate de o invazie în Ucraina, a anunțat marți Ministerul rus al Apărării, potrivit The Moscow Times.

În 25 ianuarie, Grupul Operațional al Forțelor Ruse – creat pe rămăşiţele Armatei a 14-a a URSS şi care nu face parte din contingentul rusesc de menţinere a păcii în Transnistria – a efectuat alte exerciţii de pregătire de luptă, simulând chiar atacuri asupra instituţiilor oficiale de la Chişinău, după cum a relatat presa moldoveană.

Exercițiile vin după avertismentul Ucrainei de luna trecută potrivit căruia serviciile secrete ruse ar putea pregăti „provocări false” împotriva trupelor ruse staționate în regiunea separatistă nerecunoscută pentru a justifica o invazie în Ucraina.

Săptămâna aceasta, Grupul Operațional al Forțelor Ruse (OGRF) a organizat exerciții de antrenament la poligonul de tragere din Transnistria împotriva unor „ținte care simulează unități inamice de infanterie și tehnică militară in deplasare”.

„Militarii au desfășurat mișcări sub acoperire, luând poziții de tragere și apelând la deghizări improvizate”, a spus Ministerul Apărării într-un comunicat.

„A fost acordată o atenție specială distrugerii țintelor mici situate la distanțe mari”, se mai spune în același comunicat, care mai precizează că trupele ruse au folosit lansatoare automate de grenade AGS-17.

Armata rusă nu a precizat câți militari au fost implicați în manevrele „planificate”.

Transnistria are o populație de 500.000 de locuitori. O treime din locuitori sunt etnici ruși și o treime, moldoveni. După 1990, când Moldova a devenit stat independent, Transnistria a căutat să se alăture Rusiei.

Un mic contingent de menținere a păcii, de aproximativ 400 de soldați ruși, este desfășurat într-o zonă demilitarizată a Transnistriei, ca parte a unei colaborări de monitorizare moldo-transnistrene-ruse.

Aproximativ 1.000 de militari ruși sunt însărcinați cu paza muniției la un depozit de arme transnistrean dezafectat, potrivit presei.

Organizația Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție susținută de Republica Moldova în 2018 prin care cere retragerea imediată și completă a forțelor ruse de menținere a păcii din Transnistria. Președintele pro-european al Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut ca trupele ruse să se retragă din Transnistria de la alegerea ei din 2020.

#transistria #militari #exercitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.