Tentația Estului. Socor: Investițiile rusești în Republica Moldova

Am observat o tendință din partea guvernării de la Chișinău de a se arăta doritoare să aibă investiții rusești în Republica Moldova, deocamdată nu se precizează în ce sector ar fi aceste investiții, eu mă tem că aceste investiții ar urma să fie aduse în sectorul agricol cu speranța că piața rusească se va deschide fără restricții pentru firme agricole din Republica Moldova care au proprietari ruși sau care au participări de acționari ruși, a explicat comentatorul Vladimir Socor, care a comentat ședința Comisiei interguvernamentale moldo-ruse care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie

Comentatorul cred că ar fi o greșeală ireparabilă, posibil ireparabilă, deoarece investițiile rusești în toate țările, inclusiv în Europa Occidentală sunt deseori însoțite de corupție.

Corupția este un export rusesc, un export rusesc care deseori însoțește investițiile rusești. De aceea nu cred că însănătoșirea economiei Republicii Moldova poate avea loc cu ajutorul unor investiții rusești, prea mari sunt riscurile. Guvernarea de la Chișinău”, a adăugat Vladimir Socor, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Federația Rusă este pe locul cinci în topul investitorilor străini în Republica Moldova cu un volum de 110 mil. USD în trimestrul unu al anului 2021.

Afacerile din Moldova controlate de capitalul rusesc se extind practic în toate sectoarele economiei naționale, de la gaze și produse petroliere, la telecomunicații, mass-media, până la industria alimentară și terminale de plăți on-line.

Cea mai mare și mai vizibilă prezență a capitalului rusesc este cea a gigantului Gazprom la întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz. Oficial Gazprom deține 50% din Moldovagaz, dar concernul rus administrează de 6-7 ani și cota de 13,44% a regiunii separatiste. În consecință, Gazprom are 63,44% din Moldovagaz, care însă nu-i oferă și controlul deplin asupra companiei.

Valoarea investiției Gazprom este estimată la 145 de milioane de dolari, rezultată din transformarea datoriilor acumulate de Moldova până în anul 1998 la consumul de gaze naturale, în acțiuni (50%) ale companiei Moldovagaz. Aceasta a fost o investiție făcută pe hârtie. Gigantul Gazprom este deocamdată și singurul furnizor de gaze al Republicii Moldova, asigurând practic 100% din necesarul de gaze al țării.

Controlul asupra Moldovagaz îi oferă Gazprom-ului și controlul asupra sistemului de transport și distribuție a gazelor, iar luând în calcul și datoriile enorme de 500 de milioane de dolari ce îi revin Chișinăului și circa cinci miliarde de dolari ale regiunii separatiste, atunci influența gigantului rus asupra economiei moldovenești este extrem de mare.

#capital #Federația Rusă #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.