Țeparii cu produse de lux au invadat Facebook și Instagram. Louis Vuiton, Gucci și Chanel

Facebook şi Instagram sunt folosite masiv de comercianţii de produse de lux falsificate sub mărcile Louis Vuitton, Gucci and Chanel, iar compania Meta Platforms încearcă să îi împiedice pe falsificatori să se folosească de platformele sale, transmite Reuters.

Infractorii care comercializează produse contrafăcute exploatează gama lor de instrumente de mesagerie socială şi privată pentru a ajunge la utilizatori, potrivit interviurilor cu cadre universitare, grupuri din industrie şi investigatori, care au comparat încercările mărcilor de a asigura servicii de control asupra unor platforme precum Facebook, Instagram şi WhatsApp ca fiind o joacă.

Facebook şi Instagram sunt pieţele cheie în care mărfurile contrafăcute sunt vândute către membrii publicului. Era eBay în urmă cu 10 ani şi Amazon acum cinci ani”, a declarat Benedict Hamilton, director general la Kroll, o companie privată de investigaţii, angajată de mărcile afectate de contrafaceri şi contrabandă.

Cercetările, conduse de firma de analiză a reţelelor sociale Ghost Data, au arătat că falsificatorii vând imitaţii ale mărcilor de lux, între care Gucci, Louis Vuitton, Fendi, Prada şi Chanel.

Au fost identificate peste 26.000 de conturi de falsificatori activi care operează pe Facebook, într-un studiu efectuat în prioada iunie-octombrie 2021, prima dată când cercetarea acesteia privind contrafacerile s-a concentrat pe aplicaţia emblematică a Meta, şi a găsit peste 20.000 de conturi de falsificatori activi pe Instagram, în creştere faţă de numărul din anul precedent, dar în scădere faţă de un vârf din 2019, când au identificat aproximativ 56.000 de conturi.

”Vânzarea de falsuri şi fraudă este o problemă care a persistat întotdeauna cu noile tehnologii. Suntem din ce în ce mai buni în ceea ce priveşte oprirea acestor vânzări şi combaterea fraudătorilor”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei Meta într-un comunicat.

ajoritatea cumpărătorilor ştiu că nu obţin un produs original atunci când plătesc 100 de dolari pentru o geantă de mână care se vinde cu amănuntul la peste 5.000 de dolari.

În 2020, Chanel, Lacoste şi Gant au părăsit o iniţiativă a Comisiei Europene menită să sporească cooperarea între mărci şi site-uri, inclusiv eBay, Alibaba şi Piaţa Facebook, pentru a lupta împotriva contrafacerii, spunând că nu este eficientă.

Şeful financiar al Chanel, Philippe Blondiaux, a declarat într-un interviu acordat anul trecut că Chanel, care vinde numai cosmetice şi parfumuri online, nu crede că Facebook sau Instagram sunt ”mediul potrivit pentru a vinde articole de lux”, adăugând că brandul îşi doreşte un mediu ”foarte protejat” şi intim pentru clienţii săi.

#țepari #branduri #facebook

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.