Terenuri protejate sacrificate pe altarul industriei. Guvernul vrea să schimbe destinația rezervației „Prutul de jos”

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a inițiat un proiect de hotărâre care vizează schimbul de teren din administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva” (gestiunea Î.S. „Silva-Sud” Cahul) către Agenția Proprietății Publice (gestiunea Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”). Este vorba despre un teren din fondul forestier public, cu o suprafață de 61,0155 hectare, situat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul.

Conform proiectului, terenul va fi schimbat din categoria fondului forestier în cea a terenurilor destinate industriei, transporturilor și altor utilizări speciale, fără compensarea pierderilor rezultate din excluderea acestuia din circuitul forestier.

Terenul vizat face parte din Rezervația Biosferei „Prutul de Jos” și Zona Ramsar, recunoscute internațional pentru importanța lor ecologică. Acesta este inclus și în rețeaua UNESCO a rezervațiilor biosferei și beneficiază de protecție specială conform legislației naționale.

Experții și organizațiile de mediu atrag atenția că proiectul contravine legislației, inclusiv art. 7 și art. 11 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Aceste prevederi interzic retragerea terenurilor din fondul ariilor protejate, cu excepția cazurilor de pierdere a valorii ecologice din cauze naturale ireversibile.

Schimbarea destinației terenului ar putea încălca și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, asumate prin Pactul Verde European, Acordul de la Paris și alte convenții privind protecția mediului. Strategia națională „Moldova Europeană 2030” stabilește ca obiectiv extinderea rețelei ariilor protejate la 10% din teritoriu până în 2030.

Propunerea a stârnit îngrijorări atât pe plan local, cât și internațional. Organizațiile de mediu avertizează că excluderea acestui teren din Rezervația Biosferei ar avea un impact ecologic semnificativ, punând în pericol biodiversitatea și integritatea ecosistemelor din zonă. Comunitatea și experții din domeniu solicită revizuirea propunerii și prioritizarea protecției mediului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezervatie #Prut #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.