Terenuri protejate sacrificate pe altarul industriei. Guvernul vrea să schimbe destinația rezervației „Prutul de jos”

12 Feb. 2025, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Feb. 2025, 10:12 // Actual //  bani.md

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a inițiat un proiect de hotărâre care vizează schimbul de teren din administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva” (gestiunea Î.S. „Silva-Sud” Cahul) către Agenția Proprietății Publice (gestiunea Î.S. „Portul Fluvial Ungheni”). Este vorba despre un teren din fondul forestier public, cu o suprafață de 61,0155 hectare, situat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul.

Conform proiectului, terenul va fi schimbat din categoria fondului forestier în cea a terenurilor destinate industriei, transporturilor și altor utilizări speciale, fără compensarea pierderilor rezultate din excluderea acestuia din circuitul forestier.

Terenul vizat face parte din Rezervația Biosferei „Prutul de Jos” și Zona Ramsar, recunoscute internațional pentru importanța lor ecologică. Acesta este inclus și în rețeaua UNESCO a rezervațiilor biosferei și beneficiază de protecție specială conform legislației naționale.

Experții și organizațiile de mediu atrag atenția că proiectul contravine legislației, inclusiv art. 7 și art. 11 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Aceste prevederi interzic retragerea terenurilor din fondul ariilor protejate, cu excepția cazurilor de pierdere a valorii ecologice din cauze naturale ireversibile.

Schimbarea destinației terenului ar putea încălca și angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, asumate prin Pactul Verde European, Acordul de la Paris și alte convenții privind protecția mediului. Strategia națională „Moldova Europeană 2030” stabilește ca obiectiv extinderea rețelei ariilor protejate la 10% din teritoriu până în 2030.

Propunerea a stârnit îngrijorări atât pe plan local, cât și internațional. Organizațiile de mediu avertizează că excluderea acestui teren din Rezervația Biosferei ar avea un impact ecologic semnificativ, punând în pericol biodiversitatea și integritatea ecosistemelor din zonă. Comunitatea și experții din domeniu solicită revizuirea propunerii și prioritizarea protecției mediului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.