Guvernul joacă dur: Livrările de gaze pentru stânga Nistrului cu condiții stricte

Guvernul nu se implică în tranzacționarea gazului și nu validează tranzacții, ci doar asigură livrarea acestuia în conformitate cu legislația națională, a declarat premierul Dorin Recean.

„Guvernul nu aranjează vreo tranzacție. Oferta noastră este clară: cei din stânga Nistrului trebuie să accepte sprijinul Uniunii Europene, care vine cu condiții clare. În acest moment, însă, nu li s-a permis să accepte oferta, iar guvernul se ocupă doar de aspectele logistice legate de livrarea gazului, pentru a preveni situațiile de criză, cum ar fi lipsa energiei electrice sau a utilităților de bază”, a declarat premierul.

În acest context, Recean a menționat o premieră în domeniul livrărilor de gaze, subliniind faptul că Moldova Gaz a achiziționat gaze pentru Tiraspol din fonduri provenite din stânga Nistrului, într-o tranzacție efectuată pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fiind plătite toate taxele, inclusiv TVA. Acesta a subliniat necesitatea trecerii la relații de piață și la prețuri de piață, în special pentru consumatorii industriali, dar și pentru cetățenii din stânga Nistrului.

„Este esențial ca regiunea transnistreană să facă o transformare radicală în ceea ce privește relațiile economice, iar guvernul, alături de Uniunea Europeană, oferă sprijinul necesar. Totuși, acest sprijin vine cu condiționalități, iar guvernul va continua să insiste asupra respectării acestor condiții”, a mai spus Recean.

Premierul a subliniat că, în cazul în care oferta guvernului și a Uniunii Europene nu va fi acceptată, guvernul va continua să asigure livrările de gaze, fără a adăuga noi condiții, dar cu respectarea legislației naționale și internaționale. Recean a subliniat că acțiunile guvernului nu sunt motivate de emoții, ci de necesitatea de a proteja viața și bunăstarea cetățenilor din stânga Nistrului, care riscă să rămână fără energie în plin sezon rece.

„Este important să ajutăm oamenii, familiile, copiii și bătrânii care ar putea să înghețe sau să rămână fără lumină și apă. Guvernul trebuie să acționeze în mod responsabil, iar acest lucru înseamnă asigurarea livrărilor de gaze și respectarea condițiilor impuse de Uniunea Europeană”, a încheiat premierul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china