Terminalele de gaze din Grecia, pe care se bazează Moldova, sub semnul întrebării. Infrastructura UE este excesivă

13 Sept. 2024, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Sept. 2024, 09:47 // Actual //  bani.md

Terminalele de import de gaze naturale lichefiate (LNG) din Uniunea Europeană (UE) sunt din ce în ce mai puțin utilizate, pe măsură ce cererea pentru acest combustibil continuă să scadă pe continent.

Conform celei mai recente versiuni a raportului European LNG Tracker publicat de IEEFA, există o conștientizare tot mai mare că infrastructura de import de LNG din Europa va deveni tot mai subutilizată, pe măsură ce utilizarea gazului va scădea și mai mult.

După ce consumul de gaze din Europa a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani în 2023, acesta a scăzut cu 5,4% în prima jumătate (H1) a anului 2024. În UE, consumul de gaze a scăzut cu 3%.

Această scădere a consumului de gaze a dus la o reducere a necesității importurilor de LNG, care au scăzut cu 20% în Europa și cu 11% în UE în H1 2024. Se estimează că Europa a depășit deja vârful consumului de LNG. IEEFA prevede că cererea de LNG în Europa va scădea cu încă 37% până în 2030.

Terminalele de import de LNG au fost afectate de această tendință. Rata medie de utilizare a terminalelor din UE a scăzut de la 62,8% în H1 2023 la 47,2% în H1 2024.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și reducerea ulterioară a aprovizionării cu gaze rusești, țările europene s-au grăbit să construiască noi terminale de import LNG. Totuși, dezvoltările recente sugerează că acest impuls pierde din intensitate.

„Construcția de terminale LNG în Europa ar putea ajunge la un final, unele țări amânând sau anulând proiecte de infrastructură. De la începutul anului 2023, noi terminale sau extinderi au fost suspendate în Albania, Cipru, Irlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Nu este clar dacă cele trei terminale planificate în Grecia vor fi realizate”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal de energie pentru Europa la IEEFA.

De la începutul anului 2022, Europa și-a mărit capacitatea de import LNG cu 23%, adică 58 de miliarde de metri cubi (bcm). Țările care au adăugat cea mai mare capacitate sunt Germania (16 bcm), Țările de Jos (13 bcm), Turcia (7,7 bcm), Italia (7,5 bcm), Franța (6,5 bcm) și Finlanda (5 bcm).

În ciuda cererii în scădere, multe țări europene continuă să investească în noi infrastructuri de import LNG. Până în 2030, IEEFA estimează că trei sferturi din capacitatea de import LNG a continentului ar putea fi neutilizată.

Importurile de LNG rusesc continuă să crească

Europa și-a majorat importurile de LNG din Rusia cu 11% în H1 2024, deși UE își propune să își reducă dependența de combustibilii fosili ruși până în 2027.

Importurile de LNG rusesc în Franța au crescut cu 110%, în timp ce cele în Spania au rămas constante, iar în Belgia au scăzut cu 16%. Aceste trei țări au reprezentat 87% din importurile europene de LNG rusesc în H1 2024.

În iunie, UE a convenit să interzică transbordarea LNG-ului rusesc în porturile sale către țări terțe. Interdicția va intra în vigoare din martie 2025. Cu toate acestea, în H1 2024, Europa a crescut transbordarea LNG-ului de la terminalul Yamal al Rusiei cu 15%.

Acordul de tranzit al gazelor naturale dintre Ucraina și Rusia va expira la sfârșitul acestui an. În condițiile în care importurile de LNG ale Europei continuă să scadă, este puțin probabil ca securitatea aprovizionării continentului să fie afectată dacă acest acord nu va fi prelungit. Europa a redus importurile de LNG cu 18 bcm între H1 2023 și H1 2024, o scădere mai mare decât cei 14,6 bcm de gaz rusesc exportați prin Ucraina în 2023.

Republica Moldova a importat o cantitate de probă de LNG în aprilie curent, iar ministrul Energiei, Victor Parlicov susținea că Chișinăul își propune să majoreze importul de LNG prin portul grecesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Oct. 2025, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Oct. 2025, 11:00 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat impunerea, începând cu 1 noiembrie, a unor taxe suplimentare de 100% pentru importurile din China, ceea ce va ridica nivelul total al tarifelor vamale la 130%, potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social.

Trump a declarat că Washingtonul va introduce și controale la export pentru „software-ul critic”, fără a specifica exact ce tip de tehnologii vor fi vizate de noile restricții.

Decizia vine pe fondul înăspririi de către Beijing a regulilor privind exportul de metale rare, materiale esențiale pentru producătorii americani din sectoarele high-tech și auto. În semn de protest, Trump a anulat întâlnirea planificată cu liderul chinez Xi Jinping, care urma să aibă loc la summitul APEC din Coreea de Sud, afirmând că „nu mai există niciun motiv pentru o astfel de discuție”.

„Vom introduce o creștere masivă a tarifelor pentru toate produsele chinezești care intră în Statele Unite. Sunt analizate și alte contramăsuri serioase”, a declarat liderul american.
Reacția piețelor financiare a fost imediată: Dow Jones a scăzut cu 1,9%, S&P 500 cu 2,7%, iar Nasdaq a pierdut 3,5%, marcând cea mai slabă zi de tranzacționare din ultimele luni.

Într-un interviu acordat postului Fox News, reprezentantul pentru comerț al SUA, Jameson Greer, a confirmat că Washingtonul este „pregătit pentru un nou război comercial cu China, dacă va fi nevoie”.

„Nu ne dorim o confruntare, dar suntem pregătiți – și credem că și americanii sunt pregătiți”, a spus oficialul.
El a adăugat că relațiile economice dintre SUA și China ar putea fi echilibrate, dacă Beijingul „renunță la practicile comerciale neloiale, reduce supraproducția și încetează să impună condiții abuzive pe piețele globale”.

Noile taxe marchează o relansare a războiului comercial americano-chinez, început de Trump în aprilie 2025. În faza cea mai tensionată, tarifele ajunseseră la 145% pentru exporturile chineze către SUA și 125% pentru cele americane către China, înainte ca ambele părți să le reducă ulterior la 30% și, respectiv, 10%.

Economiștii avertizează că această nouă rundă de măsuri ar putea amplifica tensiunile globale, lovind lanțurile de aprovizionare și accelerând divizarea economică între Occident și Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII