Terminalele de gaze din Grecia, pe care se bazează Moldova, sub semnul întrebării. Infrastructura UE este excesivă

Terminalele de import de gaze naturale lichefiate (LNG) din Uniunea Europeană (UE) sunt din ce în ce mai puțin utilizate, pe măsură ce cererea pentru acest combustibil continuă să scadă pe continent.

Conform celei mai recente versiuni a raportului European LNG Tracker publicat de IEEFA, există o conștientizare tot mai mare că infrastructura de import de LNG din Europa va deveni tot mai subutilizată, pe măsură ce utilizarea gazului va scădea și mai mult.

După ce consumul de gaze din Europa a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani în 2023, acesta a scăzut cu 5,4% în prima jumătate (H1) a anului 2024. În UE, consumul de gaze a scăzut cu 3%.

Această scădere a consumului de gaze a dus la o reducere a necesității importurilor de LNG, care au scăzut cu 20% în Europa și cu 11% în UE în H1 2024. Se estimează că Europa a depășit deja vârful consumului de LNG. IEEFA prevede că cererea de LNG în Europa va scădea cu încă 37% până în 2030.

Terminalele de import de LNG au fost afectate de această tendință. Rata medie de utilizare a terminalelor din UE a scăzut de la 62,8% în H1 2023 la 47,2% în H1 2024.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și reducerea ulterioară a aprovizionării cu gaze rusești, țările europene s-au grăbit să construiască noi terminale de import LNG. Totuși, dezvoltările recente sugerează că acest impuls pierde din intensitate.

„Construcția de terminale LNG în Europa ar putea ajunge la un final, unele țări amânând sau anulând proiecte de infrastructură. De la începutul anului 2023, noi terminale sau extinderi au fost suspendate în Albania, Cipru, Irlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Nu este clar dacă cele trei terminale planificate în Grecia vor fi realizate”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal de energie pentru Europa la IEEFA.

De la începutul anului 2022, Europa și-a mărit capacitatea de import LNG cu 23%, adică 58 de miliarde de metri cubi (bcm). Țările care au adăugat cea mai mare capacitate sunt Germania (16 bcm), Țările de Jos (13 bcm), Turcia (7,7 bcm), Italia (7,5 bcm), Franța (6,5 bcm) și Finlanda (5 bcm).

În ciuda cererii în scădere, multe țări europene continuă să investească în noi infrastructuri de import LNG. Până în 2030, IEEFA estimează că trei sferturi din capacitatea de import LNG a continentului ar putea fi neutilizată.

Importurile de LNG rusesc continuă să crească

Europa și-a majorat importurile de LNG din Rusia cu 11% în H1 2024, deși UE își propune să își reducă dependența de combustibilii fosili ruși până în 2027.

Importurile de LNG rusesc în Franța au crescut cu 110%, în timp ce cele în Spania au rămas constante, iar în Belgia au scăzut cu 16%. Aceste trei țări au reprezentat 87% din importurile europene de LNG rusesc în H1 2024.

În iunie, UE a convenit să interzică transbordarea LNG-ului rusesc în porturile sale către țări terțe. Interdicția va intra în vigoare din martie 2025. Cu toate acestea, în H1 2024, Europa a crescut transbordarea LNG-ului de la terminalul Yamal al Rusiei cu 15%.

Acordul de tranzit al gazelor naturale dintre Ucraina și Rusia va expira la sfârșitul acestui an. În condițiile în care importurile de LNG ale Europei continuă să scadă, este puțin probabil ca securitatea aprovizionării continentului să fie afectată dacă acest acord nu va fi prelungit. Europa a redus importurile de LNG cu 18 bcm între H1 2023 și H1 2024, o scădere mai mare decât cei 14,6 bcm de gaz rusesc exportați prin Ucraina în 2023.

Republica Moldova a importat o cantitate de probă de LNG în aprilie curent, iar ministrul Energiei, Victor Parlicov susținea că Chișinăul își propune să majoreze importul de LNG prin portul grecesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #import #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorul chinez de automobile BYD a preluat totalitatea acţiunilor la un joint venture din China cu grupul german Mercedes-Benz Group AG, pe măsură ce un număr din ce în ce mai mare de constructori străini îşi reduc expunerea pe cea mai mare piaţă auto din lume, transmite Bloomberg.

BYD a preluat restul de 10% din acţiunile la joint venture-ul Denza pe care nu le deţinea încă, a informat producătorul de automobile electrice într-un comunicat de presă difuzat luni seara, fără a oferi detalii legate de valoarea tranzacţiei.

Decizia pune capăt unui parteneriat care durează de 13 ani şi vine într-un moment în care există tensiuni comerciale între China şi Europa, pe măsură ce Comisia Europeană vrea să impună tarife suplimentare, de până la 36,3%, pentru automobilele electrice importate din China.

Joint venture-ul Denza, un producător de automobile electrice şi hibride din segmentul premium, a fost înfiinţat de BYD şi Mercedes în 2011, când fiecare dintre cei doi parteneri deţinea o participaţie de 50%. Vânzările slabe ale acestui joint venture au convins Mercedes să îşi reducă participaţia, până la 10%, în 2021.

Decizia de a ieşi din acţionariatul joint venture-ului Denza se adaugă provocărilor cu care se confruntă Mercedes, care are dificultăţi în a creşte în China, care timp de mai mulţi ani a fost una din pieţele auto cu cel mai puternic ritm de creştere din lume. Cheltuielile pe articole de lux în China au fost serios afectate de criza din sectorul imobiliar şi încetinirea economică. În paralel, intensificarea războiului preţurilor între producătorii chinezi de automobile electrice a dus la diminuarea cotei de piaţă pentru producătorii auto străini, astfel că Porsche, Ferrari şi BMW au raportat o diminuarea a vânzărilor în China la începutul anului.