Terminalele de gaze din Grecia, pe care se bazează Moldova, sub semnul întrebării. Infrastructura UE este excesivă

13 Sept. 2024, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Sept. 2024, 09:47 // Actual //  bani.md

Terminalele de import de gaze naturale lichefiate (LNG) din Uniunea Europeană (UE) sunt din ce în ce mai puțin utilizate, pe măsură ce cererea pentru acest combustibil continuă să scadă pe continent.

Conform celei mai recente versiuni a raportului European LNG Tracker publicat de IEEFA, există o conștientizare tot mai mare că infrastructura de import de LNG din Europa va deveni tot mai subutilizată, pe măsură ce utilizarea gazului va scădea și mai mult.

După ce consumul de gaze din Europa a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani în 2023, acesta a scăzut cu 5,4% în prima jumătate (H1) a anului 2024. În UE, consumul de gaze a scăzut cu 3%.

Această scădere a consumului de gaze a dus la o reducere a necesității importurilor de LNG, care au scăzut cu 20% în Europa și cu 11% în UE în H1 2024. Se estimează că Europa a depășit deja vârful consumului de LNG. IEEFA prevede că cererea de LNG în Europa va scădea cu încă 37% până în 2030.

Terminalele de import de LNG au fost afectate de această tendință. Rata medie de utilizare a terminalelor din UE a scăzut de la 62,8% în H1 2023 la 47,2% în H1 2024.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și reducerea ulterioară a aprovizionării cu gaze rusești, țările europene s-au grăbit să construiască noi terminale de import LNG. Totuși, dezvoltările recente sugerează că acest impuls pierde din intensitate.

„Construcția de terminale LNG în Europa ar putea ajunge la un final, unele țări amânând sau anulând proiecte de infrastructură. De la începutul anului 2023, noi terminale sau extinderi au fost suspendate în Albania, Cipru, Irlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Nu este clar dacă cele trei terminale planificate în Grecia vor fi realizate”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal de energie pentru Europa la IEEFA.

De la începutul anului 2022, Europa și-a mărit capacitatea de import LNG cu 23%, adică 58 de miliarde de metri cubi (bcm). Țările care au adăugat cea mai mare capacitate sunt Germania (16 bcm), Țările de Jos (13 bcm), Turcia (7,7 bcm), Italia (7,5 bcm), Franța (6,5 bcm) și Finlanda (5 bcm).

În ciuda cererii în scădere, multe țări europene continuă să investească în noi infrastructuri de import LNG. Până în 2030, IEEFA estimează că trei sferturi din capacitatea de import LNG a continentului ar putea fi neutilizată.

Importurile de LNG rusesc continuă să crească

Europa și-a majorat importurile de LNG din Rusia cu 11% în H1 2024, deși UE își propune să își reducă dependența de combustibilii fosili ruși până în 2027.

Importurile de LNG rusesc în Franța au crescut cu 110%, în timp ce cele în Spania au rămas constante, iar în Belgia au scăzut cu 16%. Aceste trei țări au reprezentat 87% din importurile europene de LNG rusesc în H1 2024.

În iunie, UE a convenit să interzică transbordarea LNG-ului rusesc în porturile sale către țări terțe. Interdicția va intra în vigoare din martie 2025. Cu toate acestea, în H1 2024, Europa a crescut transbordarea LNG-ului de la terminalul Yamal al Rusiei cu 15%.

Acordul de tranzit al gazelor naturale dintre Ucraina și Rusia va expira la sfârșitul acestui an. În condițiile în care importurile de LNG ale Europei continuă să scadă, este puțin probabil ca securitatea aprovizionării continentului să fie afectată dacă acest acord nu va fi prelungit. Europa a redus importurile de LNG cu 18 bcm între H1 2023 și H1 2024, o scădere mai mare decât cei 14,6 bcm de gaz rusesc exportați prin Ucraina în 2023.

Republica Moldova a importat o cantitate de probă de LNG în aprilie curent, iar ministrul Energiei, Victor Parlicov susținea că Chișinăul își propune să majoreze importul de LNG prin portul grecesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Iul. 2025, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iul. 2025, 17:54 // Actual //  bani.md

Așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a prelungit, pe 9 iulie, starea de urgență în economie pentru încă o lună. Autoritățile din regiune explică decizia prin criza continuă cauzată de limitarea aprovizionării cu gaze și reducerea veniturilor bugetare, transmite IPN.

Decretul privind extinderea stării de urgență a fost aprobat în cadrul celei de-a doua sesiuni extraordinare a așa-numiților deputați transnistreni, măsura fiind instituită acum aproape opt luni în stânga Nistrului.

După ședință, șeful așa-zisului Soviet Suprem, Alexander Korshunov, a confirmat că autoritățile trec la un regim de economisire drastică: „Toate organele administrației de stat și municipale funcționează acum în regim de austeritate”.

Cheltuielile în mai multe domenii au fost „reduse drastic”: fondurile rutier și de mediu, fondul investițiilor de capital, precum și așa-numitul fond al solicitărilor alegătorilor au fost înghețate. Toate proiectele pe care autoritățile intenționau să le pună în implementare în 2025 au fost amânate pe termen nedeterminat, a adăugat Alexander Korshunov.

„Este clar că, în astfel de circumstanțe, va trebui probabil să se ia decizii care nu sunt întotdeauna populare”, a adăugat Korshunov, referindu-se la restrângerea programelor de stat și la redistribuirea fondurilor.

În ajunul reuniunii a fost organizată o ședință extinsă privind subiectele economice, la care au participat așa-numiți reprezentanți ai puterii executive și legislative, inclusiv responsabili de finanțe, precum și membri ai executivului local. Potrivit surselor oficiale, au fost discutate concluziile așa-zisei comisii guvernamentale privind stabilizarea economică, inclusiv propuneri privind reducerea cheltuielilor și redistribuirea bugetului.

De asemenea, autoritățile din regiune au anunțat că ajustează bugetul și pregătesc un proiect de buget pentru anul viitor. Din cauza presiunii externe și a veniturilor instabile, aleșii de la Tiraspol spun că este dificil să facă prognoze și că principala misiune este să respecte obligațiile minime față de populație.

Anterior, administrația de la Tiraspol a recunoscut că executarea bugetului actual este imposibilă. Producția industrială a scăzut cu 43%, iar comerțul exterior cu 31,5%. Conform previziunilor, PIB-ul ar trebui să scadă cu 12% în 2026, iar inflația ar trebui să crească la 16%.

Din 1 iulie și până la sfârșitul anului, Tiraspolul introduce o plată eșalonată a salariilor pentru bugetari. Finanțarea va fi divizată în două părți – până la data de 20 și din 21 până la sfârșitul lunii. Administrațiile orașelor din regiune au primit ordin să returneze soldul fondurilor locale în bugetul central.

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO