Terminalele de gaze din Grecia, pe care se bazează Moldova, sub semnul întrebării. Infrastructura UE este excesivă

13 Sept. 2024, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Sept. 2024, 09:47 // Actual //  bani.md

Terminalele de import de gaze naturale lichefiate (LNG) din Uniunea Europeană (UE) sunt din ce în ce mai puțin utilizate, pe măsură ce cererea pentru acest combustibil continuă să scadă pe continent.

Conform celei mai recente versiuni a raportului European LNG Tracker publicat de IEEFA, există o conștientizare tot mai mare că infrastructura de import de LNG din Europa va deveni tot mai subutilizată, pe măsură ce utilizarea gazului va scădea și mai mult.

După ce consumul de gaze din Europa a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani în 2023, acesta a scăzut cu 5,4% în prima jumătate (H1) a anului 2024. În UE, consumul de gaze a scăzut cu 3%.

Această scădere a consumului de gaze a dus la o reducere a necesității importurilor de LNG, care au scăzut cu 20% în Europa și cu 11% în UE în H1 2024. Se estimează că Europa a depășit deja vârful consumului de LNG. IEEFA prevede că cererea de LNG în Europa va scădea cu încă 37% până în 2030.

Terminalele de import de LNG au fost afectate de această tendință. Rata medie de utilizare a terminalelor din UE a scăzut de la 62,8% în H1 2023 la 47,2% în H1 2024.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și reducerea ulterioară a aprovizionării cu gaze rusești, țările europene s-au grăbit să construiască noi terminale de import LNG. Totuși, dezvoltările recente sugerează că acest impuls pierde din intensitate.

„Construcția de terminale LNG în Europa ar putea ajunge la un final, unele țări amânând sau anulând proiecte de infrastructură. De la începutul anului 2023, noi terminale sau extinderi au fost suspendate în Albania, Cipru, Irlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Nu este clar dacă cele trei terminale planificate în Grecia vor fi realizate”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal de energie pentru Europa la IEEFA.

De la începutul anului 2022, Europa și-a mărit capacitatea de import LNG cu 23%, adică 58 de miliarde de metri cubi (bcm). Țările care au adăugat cea mai mare capacitate sunt Germania (16 bcm), Țările de Jos (13 bcm), Turcia (7,7 bcm), Italia (7,5 bcm), Franța (6,5 bcm) și Finlanda (5 bcm).

În ciuda cererii în scădere, multe țări europene continuă să investească în noi infrastructuri de import LNG. Până în 2030, IEEFA estimează că trei sferturi din capacitatea de import LNG a continentului ar putea fi neutilizată.

Importurile de LNG rusesc continuă să crească

Europa și-a majorat importurile de LNG din Rusia cu 11% în H1 2024, deși UE își propune să își reducă dependența de combustibilii fosili ruși până în 2027.

Importurile de LNG rusesc în Franța au crescut cu 110%, în timp ce cele în Spania au rămas constante, iar în Belgia au scăzut cu 16%. Aceste trei țări au reprezentat 87% din importurile europene de LNG rusesc în H1 2024.

În iunie, UE a convenit să interzică transbordarea LNG-ului rusesc în porturile sale către țări terțe. Interdicția va intra în vigoare din martie 2025. Cu toate acestea, în H1 2024, Europa a crescut transbordarea LNG-ului de la terminalul Yamal al Rusiei cu 15%.

Acordul de tranzit al gazelor naturale dintre Ucraina și Rusia va expira la sfârșitul acestui an. În condițiile în care importurile de LNG ale Europei continuă să scadă, este puțin probabil ca securitatea aprovizionării continentului să fie afectată dacă acest acord nu va fi prelungit. Europa a redus importurile de LNG cu 18 bcm între H1 2023 și H1 2024, o scădere mai mare decât cei 14,6 bcm de gaz rusesc exportați prin Ucraina în 2023.

Republica Moldova a importat o cantitate de probă de LNG în aprilie curent, iar ministrul Energiei, Victor Parlicov susținea că Chișinăul își propune să majoreze importul de LNG prin portul grecesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Ian. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!