Theranos, eșecul unui start-up medical, o lecție pentru investitori. Ce arată o analiză PitchBook

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă. Acum, fondatoarea și CEO Elizabeth Holmes este judecată pentru acuzații de fraudare a investitorilor și pacienților și ar putea fi condamnată la 20 de ani de închisoare, dacă acuzațiile se dovedesc a fi adevărate.

De-a lungul timpului, fostul start-up medical a primit finanțări de 700 de milioane de dolari de la firme de investiții, care acum se gândesc de două ori înainte de a finanța o astfel de companie.

Eșecurile Theranos, un exemplu „așa nu” pentru investitori

O analiză PitchBook arată că doar câteva dintre firmele Venture Capital care au susținut Theranos au continuat să mai finanțeze startup-urile medicale după implozia din 2015 a firmei de testare a sângelui.

Doar fondurile de investiții Partner Fund Management and Draper Associates au intensificat finanțările în dispozitivele de asistență medicală, după scandalul în care este implicată Elizabeth Holmes, scrie startupcafe.ro.

Pe de altă parte, anumiți investitori Theranos, precum Adit Ventures și Draper Fisher Jurvetson (care și-a schimbat denumirea în Threshold Ventures) au continuat să finanțeze startup-uri de tehnologie, dar nu medicale.

Alte firme, de exemplu Jupiter Partners, ATA Ventures sau Tako Ventures, au ales să nu mai activeze din diverse motive.

PitchBook relatează că cele mai mari companii de investiții axate pe medtech, cu experiență vastă în domeniu, nu au vrut să finanțeze Theranos pentru că nu le era clar cum diferă tehnologia startup-ului lui Elizabeth Holmes față de alte produse aflate deja pe piață.

Mulți dintre cei care au investit în firma de testare a sângelui nu aveau experință în finanțarea unor astfel de afaceri sau au finanțat puține startup-uri din domeniul sănătății.

Ce este Theranos?

Theranos a fost fondată în 2003 de Elizabeth Holmes, care acum are 37 de ani. La momentul lansării firmei de testare a sângelui, fondatoarea era comparată cu Steve Jobs.

Cu aproape 10 ani în urma, Holmes a fost numită și „Fata de Aur” din Silicon Valley, fiind cea mai tânără miliardară americană, care a ajuns la o asemenea performanță prin propriile puteri.

Ideea business-ului a pornit de la frica lui Elizabeth Holmes de ace. Scopul startup-ului a fost ca analizele de sânge să se poată face mult mai rapid și mai puțin dureros. Theranos a dezvoltat o tehnologie prin care susținea că analizele se pot face pornind de la câteva picături de sânge luate printr-o înțepătură în deget.

Tehnologia folosea un „nano-container” pentru colectarea mostrelor, iar Theranos a prezentat ideea ca fiind revoluţionară.

În 2018, Wall Street Journal (WSJ) a arătat că Theranos ar fi furat tehologii de la alte companii și nu era capabilă să facă analizele promise.

După dezvăluirile WSJ, Autoritatea americană Food and Drug Administration a anunțat că dispozitivele companiei nu au fost testate în întregime și nici autorizate înainte de a fi folosite pe pacienți.

Potrivit CNBC, 12 capete de acuzare (10 de fraudă și 2 de înșelăciune) au fost formulate împotriva fondatoarei startup-ului medical.

Alături de Elizabeth Holmes, și fostul său partener, Ramesh „Sunny” Balwani (56 ani), fost președinte Theranos, este acuzat de fraudarea finanțatorilor și a pacienților.

#strat-up #Theranos #Elizabeth Holmes #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.