Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

28 Mart. 2025, 16:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Mart. 2025, 16:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cardurile bancare emise în Republica Moldova au fost utilizate pentru peste 104,3 milioane de tranzacții, în valoare totală de 62,57 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Deși plățile fără numerar domină categoric după numărul operațiunilor, retragerile de bani de la bancomate și alte puncte de eliberare a numerarului continuă să reprezinte aproape jumătate din valoarea tranzacțiilor.

Potrivit statisticilor BNM, din totalul de 104,3 milioane de operațiuni efectuate cu carduri emise în Republica Moldova, aproximativ 96,44 milioane au reprezentat plăți fără numerar, iar alte 7,86 milioane au fost retrageri de numerar.

Astfel, plățile cu cardul au reprezentat 92,5% din numărul total al tranzacțiilor, în timp ce retragerile de numerar au avut o pondere de numai 7,5%.

Situația se schimbă însă atunci când sunt analizate sumele tranzacționate. Valoarea plăților fără numerar a constituit 32,77 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar au însumat 29,79 miliarde de lei. Prin urmare, numerarul continuă să reprezinte aproximativ 47,6% din valoarea operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova.

Diferențele se observă și la valoarea medie a tranzacțiilor. O plată fără numerar a constituit, în medie, aproximativ 340 de lei, în timp ce suma medie retrasă în numerar a fost de aproape 3.792 de lei. Cu alte cuvinte, valoarea unei retrageri de numerar este de peste 11 ori mai mare decât cea a unei plăți cu cardul.

Datele BNM arată și amploarea utilizării cardurilor moldovenești peste hotare. Cu acestea au fost efectuate în străinătate aproximativ 15,26 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 7,32 miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar efectuate peste hotare au însumat 246,1 milioane de lei.

În Republica Moldova, cardurile emise în străinătate au fost utilizate pentru 13,45 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 6,76 miliarde de lei. Alte 689,6 mii de operațiuni au reprezentat retrageri de numerar, în valoare totală de 2,48 miliarde de lei.

Un alt indicator este dezvoltarea plăților la distanță. Cu cardurile emise în Republica Moldova au fost efectuate 10,83 milioane de tranzacții pe platforme de comerț electronic, în valoare de 5,16 miliarde de lei. În paralel, prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță au fost înregistrate 8,28 milioane de operațiuni, în valoare de 6,23 miliarde de lei.

În ceea ce privește sistemele internaționale de plăți, Mastercard domină tranzacțiile fără numerar realizate cu carduri emise în Republica Moldova, cu 55,62 milioane de operațiuni și o valoare de 19,21 miliarde de lei. Visa a înregistrat 40,82 milioane de operațiuni, în valoare de 13,55 miliarde de lei.