Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirloaga #arenda #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Valurile de căldură extreme care au lovit Europa schimbă prioritățile investițiilor în infrastructură. Dacă în ultimii ani accentul a fost pus pe energia verde și decarbonizare, acum tot mai multă atenție este acordată adaptării infrastructurii la schimbările climatice, iar companiile care produc asfalt rezistent la temperaturi ridicate, materiale de construcții și sisteme feroviare ar putea deveni noii câștigători.

În timpul celui mai recent episod de caniculă, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius în mai multe regiuni din Europa Occidentală. Consecințele au fost imediate: drumurile s-au deformat, șinele de cale ferată s-au curbat, semafoarele au cedat, iar traficul rutier și feroviar a fost restricționat.

Potrivit Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), temperaturile extreme accelerează uzura carosabilului, provoacă deformarea șinelor și sporesc solicitările termice asupra infrastructurii, ceea ce duce la întreruperi tot mai frecvente ale sistemelor de transport.

În acest context, Agenția Europeană de Mediu a declarat protejarea infrastructurii împotriva caniculei drept una dintre prioritățile adaptării Europei la schimbările climatice. Materialele asfaltice tradiționale se înmoaie la temperaturi ridicate și favorizează apariția șleaurilor și fisurilor, motiv pentru care sunt necesare bitumuri modificate cu polimeri, deja utilizate pe autostrăzi, piste de aeroport și circuite auto din regiunile cu climă foarte caldă.

Companii precum TotalEnergies și Shell își extind deja portofoliul de materiale bituminoase rezistente la temperaturi extreme, deschizând noi oportunități de investiții, în special în nordul Europei.

Nici transportul feroviar nu este ocolit de efectele încălzirii globale. Șinele din oțel se dilată la temperaturi ridicate, ceea ce poate provoca deformări, limitări de viteză și întârzieri. UNECE avertizează că, fără investiții în modernizarea infrastructurii, astfel de incidente vor deveni tot mai frecvente.

Printre companiile care ar putea beneficia de acest val investițional se numără producătorul german Vossloh, specializat în sisteme de prindere a șinelor și traverse din beton rezistente la dilatarea termică, Pandrol, furnizor de sisteme de fixare utilizate pe căile ferate din întreaga lume, precum și grupul austriac voestalpine, care produce componente moderne pentru infrastructura feroviară.

Analiștii atrag atenția că nu doar asfaltul și căile ferate vor necesita investiții. Temperaturile ridicate accelerează degradarea podurilor, tunelurilor și altor construcții, ceea ce creează cerere pentru betoane speciale, aditivi, armături și materiale de etanșare produse de companii precum Heidelberg Materials, Holcim și Sika.

În paralel, rețelele electrice vor avea nevoie de modernizare, deoarece transportul feroviar și sistemele urbane depind tot mai mult de alimentarea cu energie electrică. Astfel, va crește cererea pentru cabluri performante și sisteme moderne de transport al energiei, de care ar putea beneficia furnizori precum Prysmian, Nexans și NKT.

Specialiștii consideră că piața adaptării la schimbările climatice este încă subestimată comparativ cu investițiile în decarbonizare. Totuși, aceștia avertizează că tranziția energetică își pierde din eficiență dacă drumurile, căile ferate și rețelele electrice nu pot funcționa în condiții de caniculă extremă, ceea ce ar putea transforma infrastructura rezistentă la temperaturi ridicate într-un nou superciclu investițional al Europei.