Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirloaga #arenda #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF