Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirloaga #arenda #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie