Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

28 Mart. 2025, 16:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Mart. 2025, 16:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 12:56 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova consumă echivalentul energetic a aproximativ 300 de litri de motorină pentru a genera 1000 de euro din Produsul Intern Brut (PIB). La un preț de circa 35 de lei pentru un litru de motorină, energia consumată ar costa aproximativ 600 de euro, potrivit calculelor prezentate de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, care avertizează asupra eficienței energetice reduse a economiei naționale.

„Ca să producem 1.000 de euro din produsul nostru intern brut, consumăm aproximativ 300 de litri de motorină. Matematica simplă spune că, la prețul actual al motorinei de 35 de lei, cam 11.000 de lei, 600 de euro ne costă. Atâta energie consumăm ca să producem 1.000 de euro din PIB”, a explicat ministrul.

Junghietu a precizat că acest indicator, cunoscut drept intensitate energetică, reflectă cantitatea de energie necesară pentru producerea unei unități de valoare economică. În calculele oficiale, consumul este exprimat în tone echivalent petrol, însă ministrul a utilizat echivalentul în litri de motorină pentru a explica mai simplu dimensiunea problemei.

Potrivit oficialului, între 23% și 25% din consumul energetic al Republicii Moldova, inclusiv combustibili și energie electrică, revine sectorului transporturilor, ceea ce face din eficientizarea acestuia una dintre prioritățile politicii energetice.

Strategia energetică prevede patru obiective majore: reducerea dependenței de importurile de energie electrică de la 77% la 40%, creșterea ponderii energiei regenerabile în producția locală de electricitate până la 85%, majorarea ponderii electricității în consumul final de energie de la 12% la 65% și reducerea de cinci ori a intensității energetice a economiei.

„Obiectivul de eficiență energetică în sectorul rezidențial, în sectorul economic, în sectorul transportului trebuie să fie o prioritate pentru această țară. Este foarte important cât de eficient utilizăm noi energia”, a subliniat Dorin Junghietu.

Ministrul a atras atenția și asupra presiunilor tot mai mari de pe piețele energetice, afirmând că Republica Moldova se apropie în acest an de nivelurile de preț și de șocurile energetice înregistrate în 2022, după declanșarea războiului din Ucraina.