Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirloaga #arenda #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să inițieze o reformă fiscală amplă pentru a readuce deficitul bugetar în limite controlabile și pentru a evita efectele negative asupra economiei, avertizează expertul economic Adrian Lupușor într-o analiză publicată de Expert-Grup.

Potrivit documentului, deficitul bugetar s-a menținut în ultimii ani la 4-5% din PIB, nivel considerat excesiv pentru economia moldovenească. Expertul susține că acest dezechilibru obligă statul să se împrumute masiv de pe piața internă, concurând astfel sectorul privat pentru resursele financiare disponibile în bănci.

Analiza arată că aproximativ 40% din datoria de stat este contractată pe plan intern, la dobânzi de 9-10%, ceea ce reduce disponibilitatea creditelor pentru companii și investiții private. În consecință, Moldova rămâne una dintre țările cu cel mai redus nivel al creditării bancare raportate la PIB din regiune, de doar 29% în 2025.

Expert-Grup atrage atenția că deficitul bugetar ridicat complică și activitatea Băncii Naționale a Moldovei, alimentând presiunile inflaționiste și reducând interesul băncilor de a finanța economia reală. Astfel, instituțiile financiare preferă să împrumute statul, considerat un debitor cu risc redus, în loc să acorde credite companiilor.

În același timp, analiza respinge ideea că problema poate fi rezolvată prin reducerea cheltuielilor publice. Potrivit datelor prezentate, Moldova cheltuie prin sectorul public, în medie, 35,6% din PIB, sub nivelul majorității statelor din regiune. Mai mult, investițiile publice capitale reprezintă doar 3,4% din PIB, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa de Est.

Autorul concluzionează că ajustarea fiscală trebuie realizată în principal prin creșterea veniturilor bugetare, inclusiv prin combaterea economiei informale, reducerea evaziunii fiscale și eliminarea numeroaselor facilități și excepții fiscale. Potrivit estimărilor citate în analiză, aceste măsuri ar putea aduce venituri suplimentare de 2-4% din PIB în următorii patru-cinci ani.

O atenție deosebită este acordată sistemului TVA. Expert-Grup estimează că, deși cota standard de TVA este de 20%, cota efectivă este de aproximativ 10%, iar peste 30 de miliarde de lei anual nu ajung la buget din cauza cotelor reduse, scutirilor și excepțiilor fiscale aplicate diferitelor categorii de bunuri și servicii. În acest context, organizația recomandă unificarea cotei TVA și restrângerea facilităților fiscale pentru a consolida veniturile statului și a reduce inechitățile din sistemul fiscal.