Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

28 Mart. 2025, 16:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Mart. 2025, 16:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Iul. 2026, 14:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 14:49 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, susține că avansul modest al economiei Republicii Moldova în primul trimestru al anului 2026 trebuie analizat în contextul mai multor factori, inclusiv evoluția productivității în principalele ramuri economice și impactul tensiunilor internaționale asupra comerțului și logisticii. Comentariile vin după ce Biroul Național de Statistică a anunțat că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. PIB-ul a însumat 77,5 miliarde de lei, ritm inferior mediei Uniunii Europene, estimată la 0,6%.

„Este o creștere pe perioada ianuarie, februarie, martie, dar pe de altă parte trebuie să privim și cifrele statistice din alte perspective. Care a fost creșterea productivității atât în industrie, cât și în agricultură”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Osmochescu, unul dintre factorii care au influențat evoluția economiei îl reprezintă tensiunile din regiunea Strâmtorii Ormuz, însă efectele acestora nu s-au manifestat pe deplin în primul trimestru.

„Impactul de bază este resimțit din cauza problemelor din Strâmtoarea Ormuz. Spuneam și anterior că impactul direct va fi resimțit puțin mai târziu”, a afirmat ministrul.

Șeful de la Economie a precizat că, potrivit datelor analizate de minister, sectorul construcțiilor a fost unul dintre principalele domenii care au tras în jos creșterea economică.

„Din cifrele statistice pe care le-am văzut, o componentă care a tras în jos această creștere economică este sectorul construcțiilor”, a spus Osmochescu.

Totodată, ministrul a lansat ipoteza că utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale ar putea influența în viitor dinamica productivității, însă a subliniat că sunt necesare analize suplimentare.

„Probabil că a început implementarea mai adecvată și eficientă a inteligenței artificiale, ceea ce ne dorim și noi, dar trebuie să verificăm toate cifrele exacte”, a declarat acesta.

Perspectivele pentru întregul an rămân prudente. Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în scădere estimările privind evoluția economiei Republicii Moldova, anticipând o creștere a PIB cuprinsă între 1,5% și 1,9% în 2026.