Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirloaga #arenda #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 1,2 miliarde de oameni trăiesc în sărăcie multidimensională, cu 51,5 milioane mai mulți decât în anul precedent. Mai mult de jumătate dintre cei afectați sunt copii, potrivit raportului din 2026 realizat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Oxford Poverty and Human Development Initiative (OPHI).

Este prima creștere a numărului persoanelor afectate raportată de la lansarea indicelui global al sărăciei multidimensionale, în 2010. Indicatorul urmărește lipsurile cu care oamenii se confruntă simultan, de la hrană insuficientă și acces limitat la educație până la absența apei curate, a electricității și a unei locuințe adecvate.

„Creșterea sărăciei ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru întreaga lume”, a declarat administratorul PNUD, Alexander De Croo. Acesta a subliniat că, în spatele cifrelor, se află oameni prinși într-un cerc al lipsurilor, în care foametea, accesul insuficient la educație și absența serviciilor de bază se agravează reciproc.

Copiii reprezintă 51,5% dintre persoanele aflate în sărăcie multidimensională. Totodată, 83,3% dintre cei afectați locuiesc în zone rurale, unde accesul la infrastructură și servicii rămâne limitat în numeroase regiuni. Cele mai multe persoane sărace se află în Africa Subsahariană și Asia de Sud.

Autorii raportului precizează însă că majorarea numărului total trebuie privită în context. Creșterea populației este unul dintre factorii principali, iar informații noi au fost disponibile pentru doar 13 dintre cele 108 țări analizate. Prin urmare, evoluția nu înseamnă că sărăcia s-a accentuat în aceeași măsură în toate statele.

În paralel, raportul arată că progresele sunt posibile. În ultimii 15 ani, 33 de țări au redus la jumătate proporția populației care trăiește în sărăcie multidimensională. Printre acestea se numără șase state din Africa Subsahariană, iar cele mai rapide îmbunătățiri au fost înregistrate în Asia, în special în China și Vietnam.

Sărăcia multidimensională nu este măsurată exclusiv prin venituri. Indicele analizează sănătatea, educația și condițiile de trai, pentru a identifica situațiile în care mai multe lipsuri se suprapun și afectează viața de zi cu zi.

#sărăcia extremă