Ți-ai lăsat terenul în paragină? Statul ți-l dă altuia fără să te întrebe

Din 1 aprilie, intră în vigoare noile prevederi ale Codului funciar, care oferă autorităților locale pârghii clare pentru a interveni în cazurile în care terenurile agricole sunt abandonate și pun în pericol culturile învecinate. Scopul noii legi este să descurajeze neglijența în utilizarea terenurilor și să protejeze interesele fermierilor activi.

Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, dacă un teren agricol nu este întreținut corespunzător mai mult de doi ani consecutiv și este invadat de buruieni, iar acest lucru afectează vecinii, autoritățile locale pot interveni. Procesul este declanșat la sesizarea proprietarului unui teren învecinat, care se consideră prejudiciat.

Reprezentanții primăriei, împreună cu cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, vor verifica terenul. Dacă se constată oficial că terenul este lăsat în paragină și are o stare fitosanitară precară, primăria va transmite o somație scrisă proprietarului.

În cazul în care acesta nu este de găsit sau nu reacționează, terenul poate fi dat în arendă, temporar. Dacă există un singur vecin interesat, primăria poate încheia direct un contract cu acesta. Dacă nu, se organizează o licitație publică.

Licitațiile sunt gestionate de o comisie specială formată din angajați ai primăriei. La procedură pot participa și reprezentanți ai direcțiilor agricole sau experți independenți, cu rol consultativ. Anunțul este publicat cu cel puțin 15 zile înainte de desfășurare, în Monitorul Oficial, presa locală și la avizierul primăriei.

Câștigătorul licitației va putea începe să lucreze terenul imediat după semnarea unui act oficial de predare-primire. Durata contractului de arendă variază între un an și cinci ani și poate fi prelungită dacă ambele părți sunt de acord.

Important de reținut: terenul nu este confiscat, iar proprietarul rămâne titularul legal al acestuia. Oricând dorește să revină la lucrările agricole, acesta poate recupera terenul printr-o simplă declarație scrisă. Contractul de arendă se reziliază de drept, iar banii acumulați din chirie îi revin proprietarului, cu reținerea cheltuielilor administrative suportate de primărie.

Noile măsuri introduse prin Codul funciar nu urmăresc sancționarea proprietarilor, ci asigurarea unei utilizări eficiente a terenurilor agricole și protejarea fermierilor care își întrețin gospodăriile. Într-un context marcat de crize recurente și presiuni asupra securității alimentare, statul mizează pe responsabilitate și solidaritate locală pentru a combate degradarea terenurilor și abandonul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirloaga #arenda #teren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.