Titularii drepturilor de autor se adresează președintelui țării

Titularii drepturilor de autor și interpreții fac apel la președintele țării, Maia Sandu, să intervină pentru soluționarea situației complicate în care s-au pomenit. Ei spun că sunt prejudiciați de noua Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe. Începând cu 1 ianuarie, când legea a intrat în vigoare, sunt lipsiți de remunerația compensatorie percepută la importul echipamentelor prin care are loc reproducerea operelor de autor.

Într-o conferință de presă la IPN, președintele „Copyright”, Liviu Știrbu, a declarat că prejudiciul se răsfrânge nu doar asupra autorilor și titularilor de drept din Republica Moldova, impactul negativ este și asupra artiștilor de peste hotare. Situația este fără precedent.

„Și noi apelăm la doamna președintă Maia Sandu cu rugămintea de a interveni pentru a apăra drepturile autorilor și titularilor de drept, care în acest moment sunt prejudiciați de noua lege”, a spus Liviu Știrbu.

Eugen Turuta, autor, doctor habilitat în științe tehnice, a menționat că în noua lege a fost stipulată o listă exactă cu echipamente pentru care să se perceapă retribuția compensatorie. Aceasta, deși în 2018 Curtea Constituțională a constatat că prevederile din legea în vigoare la acea vreme erau constituționale, iar de o listă cu specificarea echipamentelor nu poate fi vorba. Mai grav e că și pentru echipamentele trecute pe această lege nu poate fi ridicată remunerația pentru că în lege figurează coduri vamale învechite, care astăzi nu mai există.

Autorii nu cred că este vorba despre o eroare de ordin tehnic. Ei suspectează mai degrabă o rea intenție.

„Începând din 1 ianuarie și cel puțin încă opt luni această remunerație nu va fi încasată. Și atunci întrebarea este: „Cum noua lege aduce un suport în susținerea titularilor de drepturi de autor și a interpreților din Republica Moldova?” Întrebarea de fond de fapt ar fi: „În ce mod noi am ajuns într-o astfel de situație?”. Poziția, dar și ferma noastră convingere este că atât Guvernul Republicii Moldova, cât și Parlamentul au fost induși în eroare pur și simplu”, afirmă Eugen Turuta.

El a mai spus că și micșorarea de zece ori a cotei procentuale a remunerației compensatoriei – de la 3% la 0,3% – nu poate fi în interesul autorilor.

„Noi considerăm că pentru atare dezastru sunt responsabili autorul proiectului de lege și persoana care, cunoscând pe data de 8 iunie 2022 că Ministerul Economiei a propus un nou nomenclator, propune pe 21 iunie în proiectul de lege nomenclatorul cu echipamente care urmează să fie abrogat. Și în cazul acesta, nu doar ipotetic, dar cu siguranță se va crea un prejudiciu foarte serios titularilor drepturilor de autor și interpreților”,

#copyright #drepturi de autor #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.