Toate SUV-urile din lume au generat un miliard de tone de dioxid de carbon, echivalent cu Marea Britanie și Germania

Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), vânzările de SUV-uri la nivel mondial au determinat, anul trecut, creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră la aproximativ un miliard de tone de dioxid de carbon.

Cele 330 de milioane de vehicule de acest tip aflate în circulaţie au produs, în 2022, o cantitate de emisii echivalentă cu cele ale Marii Britanii şi Germaniei cumulate. Doar cinci state din întreaga lume au produs, anul trecut, peste un miliard de tone de emisii cu efect de seră.

Pentru că sunt mai mari şi mai grele faţă de maşinile obişnuite, SUV-urile consumă în medie cu 20% mai mult combustibil. Astfel, în 2022, autovehiculele au fost responsabile pentru o treime din creşterea cererii de petrol la nivel global, potrivit studiului citat de The Guardian.

Conform IEA, dacă în 2012 o cincime din mașinile noi cumpărate erau SUV-uri, procentul a crescut la 46% în 2022. Cele mai importante creșteri au fost în SUA, India și Europa. Agenția a mai transmis că unul din șase SUV-uri vândute anul trecut a fost electric, dar popularitatea acestora din urmă nu este suficientă pentru a compensa creșterea consumului de carburanți. În plus, specialiştii avertizează că “SUV-urile electrice necesită baterii de alimentare mai mari, astfel încât o piață în creștere a acestora ar pune presiune suplimentară pe lanțurile de aprovizionare și ar crește și mai mult cererea pentru minerale critice necesare în fabricarea acestora”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#emisie #carbin #SUV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza politică din România pune presiune tot mai mare pe economie, iar leul a ajuns cea mai slabă monedă din Europa Centrală și de Est. După căderea Guvernului Bolojan și destrămarea coaliției de guvernare, moneda românească a înregistrat cea mai abruptă depreciere din istorie, în timp ce dobânzile la împrumuturi au rămas cele mai ridicate din regiune.

Analiștii economici susțin că instabilitatea politică a afectat direct încrederea piețelor financiare. PSD a ieșit de la guvernare, s-a aliat cu AUR și a susținut moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului. În acest context, presiunea asupra leului s-a accentuat, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină din rezervele valutare pentru a menține cursul sub pragul de 5,1 lei pentru un euro.

Potrivit analiștilor de la Erste Bank, „instabilitatea politică în creștere cântărește greu în piață”, în condițiile în care cursul valutar continuă să urce, iar dobânzile se mențin peste 7%.

Deprecierea monedei românești începe deja să fie resimțită de populație. Cum România depinde în mare măsură de importuri, scumpirile afectează aproape toate domeniile – de la alimente și chirii, până la automobile și credite bancare. La casele de schimb valutar, euro a ajuns să fie vândut cu aproximativ 5,25 lei, un nivel record pentru piața românească.

Economiștii avertizează că inflația ar putea crește cu încă două procente din cauza evoluției cursului valutar. Ratele la creditele în euro au început deja să crească, iar chiria pentru un apartament cu două camere s-a majorat într-o singură săptămână cu peste 80 de lei.

Oficialii BNR recunosc că banca centrală poate doar să limiteze efectele, nu să rezolve cauza problemelor. „Încercăm să gestionăm situația cu toate resursele și armele pe care le avem la dispoziție, dar răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Națională”, au transmis reprezentanții instituției.

Îngrijorările se extind și în rândul agențiilor internaționale de rating. Standard & Poor’s a avertizat că România riscă o retrogradare a ratingului de țară, ceea ce ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și, implicit, la noi presiuni fiscale asupra populației. Și Fitch Ratings și-a exprimat temerile privind deteriorarea situației fiscal-bugetare pe fondul crizei politice.