Tofan rupe tăcerea după scandalul delegației talibane: Nu se caută un „țap ispășitor”

Premierul Vasile Tofan califică drept „jenantă și inacceptabilă” situația creată în jurul vizitei delegației din Afganistan și admite că aprobarea acesteia a fost rezultatul unei erori de evaluare și coordonare între instituțiile statului.

Într-o reacție publicată pe Facebook, șeful Guvernului a subliniat că Republica Moldova nu recunoaște guvernarea talibană, iar aprobarea vizitei nu ar fi trebuit tratată ca o simplă procedură administrativă.

„Republica Moldova nu recunoaște guvernarea talibană. Aprobarea acestei vizite a fost o eroare de evaluare și de coordonare instituțională”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, solicitarea a pornit de la o companie moldovenească ce exportă produse agricole în Uzbekistan și care intenționa să-și extindă activitatea și pe piața afgană. În acest context, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a transmis un demers către Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Migrație și Poliția de Frontieră.

Premierul explică faptul că membrii delegației nu figurau pe listele de sancțiuni internaționale, Inspectoratul General pentru Migrație a emis aviz pozitiv, iar Ministerul Afacerilor Externe a eliberat vizele. Totodată, consultarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) nu era obligatorie potrivit procedurilor existente, motiv pentru care instituția nu a fost implicată.

„Procedura a fost urmată formal, dar fără evaluarea politică și diplomatică necesară. Un caz evident sensibil a fost tratat ca un dosar administrativ de rutină. Rezultatul a fost o decizie greșită”, a afirmat Tofan.

Șeful Executivului susține că instituțiile statului trebuie să analizeze nu doar respectarea procedurilor, ci și contextul și consecințele deciziilor adoptate.

„Mecanismele statului nu se pot reduce la bifarea unor etape. Instituțiile trebuie să înțeleagă contextul, riscurile și consecințele deciziilor pe care le iau”, a menționat premierul.

Referindu-se la solicitările privind demisii, Vasile Tofan spune că nu va căuta un vinovat de serviciu, ci va urmări identificarea responsabilităților și modificarea mecanismelor instituționale.

„Calea simplă este să identificăm un țap ispășitor și să declarăm subiectul închis. Calea responsabilă este să stabilim clar răspunderea și să corectăm mecanismul care a permis această situație, prin reguli mai clare și o coordonare obligatorie la nivel politic și diplomatic. La fel, vom revizui mecanismul de consultare al SIS”, a precizat premierul.

În final, Tofan a transmis un mesaj către funcționarii publici implicați în procesul decizional, subliniind că fiecare semnătură trebuie însoțită de asumarea responsabilității.

„Toți decidenții din instituțiile publice trebuie să-și înțeleagă rolul individual atunci când semnează o hârtie sau aprobă o hotărâre. Noi nu administrăm hârtii, ci administrăm o țară și trebuie să fim mai atenți când luăm decizii”, a conchis premierul.

Ieri, 3 august Ministerul Agriculturii, Irigațiilor și Zootehniei din Afganistan, aflat sub controlul talibanilor, a anunțat că o delegație condusă de ministrul adjunct Sadr Azam Osmani efectuează o vizită oficială în Republica Moldova până pe 7 august. Potrivit comunicatului instituției afgane, agenda urma să includă discuții privind extinderea cooperării în agricultură, cercetare agricolă, protecția plantelor, tehnologii agricole moderne și implementarea unor programe comune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.