Afacerea cu Bitcoin a familiei Trump, pe minus: pierderi de 57 de milioane de dolari într-un singur trimestru

04 Aug. 2026, 12:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Aug. 2026, 12:23 // Actual //  Grîu Tatiana

American Bitcoin, compania de minerit criptomonede cofondată de Eric Trump, fiul președintelui american Donald Trump, a încheiat trimestrul al doilea al anului 2026 cu o pierdere netă de 57,2 milioane de dolari, în pofida unei creșteri a veniturilor și a unui nivel record al producției de Bitcoin.

Potrivit raportului financiar al companiei, pierderea a fost cauzată în principal de deprecierea valorii Bitcoin deținute în portofoliu, în contextul în care prețul criptomonedei a scăzut cu aproximativ 12% în perioada aprilie-iunie.

În același timp, American Bitcoin a raportat venituri de 67 de milioane de dolari din activitatea de minerit, cu 8% mai mari decât în primul trimestru al anului. Compania a extras un număr record de 932 de Bitcoin, iar rezervele sale au crescut cu 14%, ajungând la 8.002 BTC, ceea ce o plasează printre cei mai mari deținători corporativi de Bitcoin din lume.

Reprezentanții companiei susțin că un Bitcoin este produs cu un cost mediu de aproximativ 36 500 de dolari, în timp ce la începutul lunii august criptomoneda se tranzacționa în jurul valorii de 63 000 de dolari.

American Bitcoin s-a listat la bursă în septembrie 2025, însă acțiunile companiei au pierdut peste 90% din valoare de la debut. În luna aprilie, revista Forbes a publicat o investigație în care susținea că societatea folosește numele familiei Trump pentru a atrage investitori și investește mai mult în cumpărarea de Bitcoin decât în activitatea propriu-zisă de minerit. Eric Trump a respins acuzațiile, calificând articolul drept „o rușine pentru jurnalism”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile tot mai frecvente asupra porturilor și infrastructurii din regiunea Mării Negre încep să redeseneze fluxurile mondiale de cereale. Marii cumpărători din Asia caută furnizori alternativi pentru grâu și uleiuri vegetale, în condițiile în care exporturile Ucrainei și Rusiei au scăzut puternic, iar costurile transportului au explodat, potrivit Bloomberg.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Rusia și Ucraina asigură împreună peste un sfert din exporturile mondiale de grâu. În mod tradițional, cerealele din regiunea Mării Negre sunt printre cele mai ieftine în această perioadă a anului și au o pondere importantă pe piața internațională.

În prima jumătate a lunii august, exporturile de cereale ale Ucrainei s-au prăbușit cu 75% față de perioada similară a anului trecut. În cazul Rusiei, livrările din august ar urma să fie cu 56% sub media ultimilor cinci ani, potrivit estimărilor ProZerno.

Tensiunile au început deja să se reflecte în prețuri. Contractele futures pentru grâu tranzacționate la Chicago au crescut cu aproximativ 15% de la sfârșitul lunii iunie.

Problemele apar într-un moment critic al sezonului, când volume importante din noua recoltă ar trebui să ajungă pe piața mondială. Regiunea Mării Negre este unul dintre principalii furnizori mondiali de cereale și ulei de floarea-soarelui, produsele fiind exportate în special către Asia, Africa și Europa.

Indonezia, al doilea cel mai mare importator mondial de grâu, a cumpărat recent grâu australian cu livrare în septembrie și octombrie. Și alte state din Asia de Sud-Est au rezervat cereale australiene pentru aceeași perioadă.

În același timp, cumpărători din Bangladesh au solicitat oferte pentru grâu din România, iar pe piață au apărut inclusiv solicitări pentru produse din America de Nord.

România și Bulgaria ar putea beneficia de perturbarea rutelor tradiționale din Marea Neagră. Comercianții care trebuie să livreze grâu ucrainean sau rusesc către clienții asiatici întâmpină dificultăți în găsirea armatorilor dispuși să opereze în zona afectată de război. În unele cazuri, traderii au propus înlocuirea cerealelor contractate cu marfă provenită din România și Bulgaria.

Alte contracte, care nu permiteau o asemenea flexibilitate, ar fi fost reziliate invocându-se situații de forță majoră.

Problemele sunt amplificate de perturbarea activității porturilor. Trei terminale importante din portul rusesc Novorossiisk și-au suspendat temporar activitatea după un atac cu drone. Ucraina, la rândul său, a anunțat că în luna august niciun vas nu a intrat în porturile din zona Odesa Mare.

Costurile transportului au crescut puternic. Tariful de navlosire pentru transportarea mărfurilor din Ucraina către Indonezia a ajuns în august la aproximativ 90 de dolari pe tonă, față de 70 de dolari cu doar câteva săptămâni înainte.

Probleme sunt semnalate și în apropierea portului Novorossiisk, unde unele nave desemnate pentru încărcare ar fi rămas în așteptare în Marea Neagră, la distanță de terminalele de cereale.

Criza afectează și piața uleiurilor vegetale. India a început să caute surse alternative de ulei de palmier, soia și rapiță pentru a compensa întârzierile livrărilor de ulei de floarea-soarelui din regiunea Mării Negre. Unele companii indiene s-au orientat deja către furnizori din statele baltice și Argentina.

Impactul asupra pieței alimentare mondiale va depinde de durata perturbărilor. Ucraina pregătește noi rute feroviare pentru exportul cerealelor, iar Rusia analizează, la rândul său, alternative pentru transportarea produselor agricole.

Noile coridoare terestre sunt însă puțin probabil să poată înlocui integral capacitatea porturilor de la Marea Neagră. Autoritățile de la Kiev avertizează că, dacă porturile vor rămâne închise, aproximativ 30 de milioane de tone de exporturi agricole ucrainene ar putea să nu mai ajungă pe piața mondială.

Analiștii S&P Global Energy avertizează că prețurile grâului ar putea continua să crească, în condițiile în care piața ar putea subestima impactul perturbării infrastructurii de export din Rusia și Ucraina asupra disponibilității cerealelor la nivel mondial.