TOP 10 cei mai „bogați” deputați ai viitorului Parlament: Venituri până la 10.000.000 de lei în 2019-2020

12 Iul. 2021, 07:16
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
12 Iul. 2021, 07:16 // Au Bani //  MD Bani

În viitorul Parlament vor accede 36 de persoane care au obținut venituri de peste un milion de lei în perioada 2019-2020.

Veniturile a zece dintre cei mai „bogați” deputați ai viitorului Parlament, conform rezultatelor preliminare, depășesc 2 milioane de lei. Este vorba nu dpar despre venituri salariale, dar și vânzări, donații, dobânzi.

Bani.md va publica, ulterior, și averile desfășurate ale acestora.

Între timp, analizați clasamentul TOP 10.

10. Corneliu Furculiță – 2 208 388 lei (PSRM)

9. Ivanna Koksal – 2 229 823 (PSRM)

8. Dumitru Alaiba – 2 633 064 (PAS)

7. Iulia Dascălu – 3 686 575 (PAS)

6. Vadim Fotescu 3.757.798 (PP ȘOR)

5. Olesea Stamate 4.821.589 lei (PAS)

4. Ion Șpac 4.859.118 lei (PAS)

3. Andrei Spînu 8.968.653 lei (PAS)

2. Adrian Lebedinschi 9.731.700 lei (PSRM)

1. Denis Ulanov – 10.841.000 lei (PP ȘOR)

LISTE: Ei sunt deputații care acced în viitorul Parlament

Harta preferințelor politice: Cum arată Moldova după bătălia dintre BECS și PAS (INFOGRAFIC)

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!