TOP 7 cele mai scumpe șampanii din lume (FOTO)

17 Apr. 2021, 13:33
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
17 Apr. 2021, 13:33 // Au Bani //  MD Bani

Șampania este o băutură alcoolică savurată de obicei în timpul unor ceremonii oficiale, cei care o adoră însă o pot consuma și mai des. Pe vremuri, șampania putea fi băută doar de membrii familiilor regale, astăzi însă este un produs accesibil pentru oricine își permite acest lucru financiar vorbind.

Deși în Moldova majoritatea tipurilor de șampanie sunt comercializate la prețuri avantajoase, există unele care se numără printre cele mai scumpe băuturi din lume.

Vedeți în continuare care sunt 7 cele mai scumpe tipuri de șampanie din lume.

7. The Krug Clos d’Ambonnay – o șampanie roșie deosebită care costă 3.500 de dolari sticla.

CdA-01-Large

6. Perrier – Jouet Champagne – Se vinde doar în set, care conține 12 sticle, toate la un preț de 6485 dolari

perrier_jouet_bottles

5. The Champagne Cristal Brut 1990 – plăcerea de a savura o sticlă din această șampanie te va costa 17.625 de dolari. Este cunoscută în lume sub numele scurt Methuselah. Este produsă în ediție limitată.

Louis-Roederer-1990-Cristal-Brut

4. Krug 1928 – costă 21.000 de dolari. Este produsă din cei mai buni struguri albi aduși din diverse colțuri ale lumii. Are un gust plăcut, ușor.

krug-rose-w-sniegu-754451

3. Dom Perignon White Gold Jeroboam – costă 40.000 de dolari sticla.

dom-perignon-1-1-1

2. Pernod Ricard Perrier Jouet – și această șampanie este vândută în set, care cuprinde 12 sticle. Costă 50.000 de dolari.

perrier_jouet_b-e-2006

1. Shipwrecked 1907 Heidseick – este cea mai scumpă șampanie și costă 275.000 de dolari sticla. Potrivit legendei, o sticlă cu această șampanie ar fi fost pierdută din întâmplare, după ce a căzut dintr-o navă și ar fi stat pe malul oceanului până în anul 1997.

hco-gout-americain

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.