Topul celor mai sărace țări din lume! Pe ce loc se află Republica Moldova

Există diferite moduri de a măsura activitatea economică și bogăția unei țări. În acest caz, a fost utilizat PIB-ul pe cap de locuitor.

PIB-ul mondial nominal pe cap de locuitor este așteptat să treacă de la 13.400 de dolari în 2022 la 13.920 de dolari în 2023, dar, spre deosebire de restul lumii, PIB-ul pe cap de locuitor în Africa este mult mai mic decât pe continente precum America de Nord sau Europa, notează Visual Capitalist.

Burundi, cu o populație de aproape 13 milioane de oameni, este una dintre cele mai mici țări din Africa după dimensiunea fizică. Țara are cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor, la 308 USD. Burundi și-a câștigat independența în 1962 după ce a fost mai întâi o colonie germană, apoi belgiană, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

S-a luptat în ultimii 50 de ani cu conflicte civile recurente și un nivel ridicat de corupție. Cu toate acestea, FMI proiectează tendințe pozitive pentru economia țării, invocând impactul reformelor economice mai recente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ca punct de comparație pentru disparitatea de bogăție globală, cea mai bogată țară din lume, Luxemburg, are un PIB pe cap de locuitor care este de aproape 415 de ori mai mare decât în Burundi.

Între timp, al doilea și al treilea cel mai mic PIB pe cap de locuitor aparțin Sierra Leone și Malawi, tot din Africa, ambele cu aproape 200 de dolari mai mult decât Burundi.

Toate cele 20 dintre cele mai sărace țări ale lumii, cu excepția Yemenului, sunt situate pe continentul african. Aceste date indică efectele potențiale ale colonizării și, mai târziu, ale globalizării, care continuă să aibă implicații de lungă durată asupra majorității economiilor africane de astăzi.

Republica Moldova, la fel, este în clasamentul celor mai sărace țări din lume cu o economie raportată per cap de locuitor de 5 744 de dolari.

Țara noastră este înainte la Tonga – 5367 de dolari pe cap de locuitor și Kosovo – 5 560 de dolari pe cap de locuitor, însă este în urma Fiji, Paraguay și Jamica cu un PIB per cap de locuitor de 5 869, 5 907 și 5 985 de dolari. Republica Moldova ocupă locul 40 din 120 de țări incluse în clasament.

La polul opus, Luxemburg, una dintre cele mai mici țări din UE, are o populație de 634.000 de locuitori și este cea mai bogată țară din acest clasament, cu un PIB pe cap de locuitor de aproape 130.000 USD. Cunoscută anterior pentru producția de oțel, țara se mândrește acum cu un sector mare de servicii financiare, care reprezintă cea mai mare parte a producției sale economice.

Irlanda este a doua cea mai bogată țară din lume în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, cu 107.000 USD, urmată de Elveția, cu aproape 94.000 USD. PIB-ul pe cap de locuitor al Irlandei, în special, a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, datorită mediului său pro-business, ratelor scăzute ale impozitelor corporative și forței de muncă foarte educate care atrage investiții străine directe.

#saracie #top #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.