Toreadorul reacționează după declarațiile că Londra plănuiește să înarmeze Moldova: Ne transformă în carne de tun

Mai multe întâlniri între lideri politici britanici și reprezentanți ai diplomației basarabene au avut loc în ultimele zile.

Marea Britanie a anunțat vineri, 20 mai, prin vocea ministrului de Externe Liz Truss că vrea să înarmeze fosta republică sovietică la „standarde NATO” pentru a-și îmbunătăți securitatea împotriva unei Rusii agresive.

În replică, fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a avut o ieșire publică în care a criticat planul anunțat de britanici.

Nu avem nevoie de NATO!”, a scris Dodon pe canalul său de Telegram. „Ajutorul militar de la NATO se poate dovedi un deserviciu notoriu care nu va face decât să ne înrăutăţească situația, să aducă durere ţării noastre şi să transforme soldaţii şi poporul nostru în carne de tun”.

Dodon a fost președintele Republicii Moldova între 2016 și 2020, când a pierdut alegerile în fața candidatei pro-UE Maia Sandu.

Guvernul Republicii Moldova nu a comentat încă cu privire la planul anunțat de Marea Britanie, dar se speculează că semnarea unui acord este iminentă.

O echipă de diplomați britanici a zburat în capitala Moldovei, Chișinău, săptămâna trecută, iar Truss s-a întâlnit vineri cu omologul Nicu Popescu, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Europei la Torino.

Constituția Republicii Moldova consacră neutralitatea acesteia. Analiștii consideră că orice apropiere de NATO sau de Occident este de natură să înfurie Kremlinul.

Rusia nu a comentat până acum planurile britanice de a înarma Moldova, dar a avertizat anterior că intenționează să-și aducă războiul la granița Moldovei pentru a se lega de regiunea separatistă pro-rusă a Transnistriei.

Un analist rus a spus că armele britanice ar escalada tensiunile dintre Moldova și Transnistria, care găzduiește un detașament de soldați ruși.

„Până și disponibilitatea Chișinăului de a lua în considerare o evoluție militară a conflictului moldo-transnistrean face dificilă găsirea unor mecanisme care să limiteze escaladarea”, a declarat Dmitri Danilov, profesor de securitate europeană la Academia Rusă de Științe, pentru The Telegraph.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reacționează #înarmare #Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.