Cozi interminabile și personal nepoliticos: cele mai proaste 10 aeroporturi din lume

Europa are opt dintre cele mai proaste zece aeroporturi din lume, potrivit unui sondaj al German AirHelp, care evaluează experiența vizitatorilor pe baza a trei criterii: punctualitatea zborurilor și a serviciilor aeroportuare (60% din punctaj), calitatea serviciilor (20%) și calitatea alimentelor și a magazinelor (20%), scriu grecii de la Money Review.

Cel mai bun aeroport din lume a fost desemnat Aeroportul Internațional Qatar, cu 8,39/10. Pe de altă parte, pe baza experiențelor centralizate de la vizitatori, acestea sunt cele mai proaste zece aeroporturi din lume:

10. Gatwick (Londra, Marea Britanie)

Scor general: 6,62 / 10. Este al doilea aeroport ca mărime din Marea Britanie și mulți vizitatori se plâng că este exagerat de aglomerat, dar și zgomotos. Unii se plâng și că are „infrastructură groaznică” pentru copii.

9. Billy Bishop (Toronto, Canada)

Scor general: 6,5 / 10. Al nouălea aeroport ca mărime din Canada a deservit 282.000 de pasageri în 2021. Deși se află sus în lista AirHelp cu cele mai proaste aeroporturi din lume, are recenzii destul de bune pe Skytrax.

8. Porto (Porto, Portugalia)

Scor general: 6,46 /10. Al doilea aeroport ca mărime din Portugalia a deservit cel puțin 13 milioane de persoane în 2019. Și în cazul acestui aeroport, se pare că părerile diferă. De exemplu, un pasager spune că este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, în timp ce altul se plânge de calitatea mâncării și de cozile extrem de lungi.

7. Orly (Paris, Franța)

Scor general: 6,37 / 10. Al doilea aeroport ca mărime din Paris înregistrează o mulțime de vizitatori nemulțumiți și punctaje foarte scăzute și pe Skytrax. Un pasager l-a descris drept „cel mai prost aeroport ce a existat vreodată”, în timp ce altul s-a plâns că a avut o așteptare atât de „lentă și lungă” încât a pierdut zborul.

6. Manchester (Manchester, Regatul Unit)

Scor general: 6,26 / 10. Al treilea aeroport ca mărime din Marea Britanie, deși are un rating decent la servicii și magazine, pierde multe puncte la punctualitatea serviciilor. De altfel, unul dintre vizitatori afirmă că a așteptat mai bine de două ore pentru a-și ridica valiza.

5. Aeroportul Internațional Malta (Malta, Malta)

Scor general: 6,05 / 10. Singurul aeroport al țării are un scor extrem de mic la punctualitate. Unii spun că aeroportul este prea mic pentru numărul de pasageri pe care îi deservește și că întârzierile sunt frecvente.

4. Henri Coandă (București, România)

Scor general: 6,03 / 10. Cel mai mare aeroport al țării, care a deservit aproape 7 milioane de pasageri în 2021, are scoruri scăzute la toate cele trei criterii. Un pasager afirmă că personalul este „oarecum agresiv” și neprietenos. Un alt pasager spune că aeroportul poartă încă amprenta anilor 1960.

3. Eindhoven (Eindhoven, Țările de Jos)

Scor general: 5,92 / 10. Despre al doilea cel mai mare aeroport din Olanda se spune că e prea mic și are „personal foarte nepoliticos”, potrivit unui pasager. O altă critică notează că aeroportul este ca un „grajd”, deoarece pasagerii sunt rugați să aștepte într-un spațiu deschis.

2. Aeroportul Internațional Kuweit (Kuweit City, Kuweit)

Scor general: 5,78 / 10. Aeroportul a deservit cel puțin 15 milioane de vizitatori în 2019 și are un punctaj foarte scăzut la punctualitate. Unii pasageri s-au plâns de mirosul incintei, dar și de comportamentul neprofesionist al angajaților.

1. Lisbon Humberto Delgado (Lisabona, Portugalia)

Scor general: 5,76 / 10. Este al 16-lea cel mai mare aeroport din Europa și a deservit 31 de milioane de pasageri în 2019. Mulți se plâng de cozile de la controlul pașapoartelor (până la șase ore de așteptare pentru unii), de aceea are punctaj foarte scăzut la punctualitate.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cozi #personal #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor a lansat critici dure la adresa premierului Dorin Recean, acuzându-l de manipulare în ceea ce privește compensațiile acordate fermierilor afectați de secetă. Organizația a subliniat că în „țările civilizate”, demnitarii de un asemenea rang demisionează după astfel de acțiuni.

„Domnul prim-ministru operează cu cifre greșite când insistă că statul a alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă. Realitatea este că doar 50 de milioane de lei au fost alocați la începutul anului și recent încă 100 de milioane de lei, pe principii discriminatorii. În România, toți fermierii afectați vor primi între 200 și 250 de euro pe hectar până la 15 octombrie”, a explicat Asociația Forța Fermierilor.

Asociația a punctat și diferențele majore dintre măsurile adoptate de România și cele din Republica Moldova, făcând referire la legea secetei adoptată recent de Parlamentul de la Chișinău. Printre cele mai importante critici:

1. Durata suspendării datoriilor: În România, suspendarea plăților se aplică pentru 12 luni, în timp ce în Moldova doar pentru 6 luni. Această perioadă scurtă nu oferă suficient sprijin agricultorilor care suferă de secetă pentru al treilea an consecutiv.

2. Suspendarea creditelor: În România, suspendarea plăților vizează toate creditele obținute începând din primăvara anului 2022, de când a început criza climaterică. În Moldova, suspendarea se aplică doar pentru creditele luate din 1 septembrie 2023, lăsând agricultorii cu datorii reeșalonate din 2022 expuși executărilor.

3. Condiții discriminatorii: Legea moldovenească impune ca fermierii să dețină acte de calamitate care să arate că 50% din suprafața cultivată a fost afectată, condiție considerată nedreaptă de fermieri.

4. Lipsa consultării publice: În România, ordonanța de urgență a fost discutată public timp de câteva săptămâni. În Moldova, legea a fost publicată în timpul ședinței guvernului și votată a doua zi în Parlament, fără a include propunerile asociației Forța Fermierilor.

În încheiere, asociația a solicitat un dialog public și constructiv cu președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, guvernatorul BNM și premierul Recean. „Ne-am săturat de discuții sterile și de atitudinea arogantă a autorităților. Nu mai avem încredere în cuvintele ministrului Bolea și cerem un dialog real și sprijin concret pentru agricultori”, a transmis Forța Fermierilor.