Toyota păstrează coroana şi rămâne cel mai bine vândut producător auto din lume în 2022

30 Ian. 2023, 10:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Ian. 2023, 10:58 // Actual //  bani.md

Toyota Motor Corp a vândut 10,5 milioane de vehicule în 2022, a anunţat luni compania, apărându-şi titlul de cel mai bine vândut producător auto din lume pentru al treilea an consecutiv, scrie Reuters, citat de Ziarul Financiar.

Vânzările globale ale grupului, inclusiv ale unităţii de camioane Hino Motors şi ale producătorului de maşini mici Daihatsu, au scăzut cu 0,1%, în condiţiile în care vânzările record de peste hotare de 8,6 milioane de vehicule au ajutat la compensarea unei scăderi de 9,6% pe piaţa internă, la 1,9 milioane.

Rivalul de pe locul al doilea, Volkswagen Group, a raportat la începutul acestei luni cele mai mici vânzări din ultimii zece ani, de 8,3 milioane de vehicule, în condiţiile în care blocajele COVID-19 din China şi războiul din Ucraina au perturbat lanţurile de aprovizionare.

În timp ce unele constrângeri de aprovizionare legate de cipuri au rămas şi pentru Toyota, producătorul auto japonez a declarat că cererea puternică din Asia şi o creştere a capacităţii de producţie şi optimizare în Asia şi America de Nord l-au ajutat să crească producţia globală cu 5% în 2022.

În noiembrie, Toyota şi-a revizuit prognoza de producţie pentru actualul exerciţiu financiar, până la sfârşitul lunii martie, la 9,2 milioane de vehicule, de la 9,7 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.