Prognoze optimiste pentru șoferi! Petrolul mai ieftin va trage în jos prețul carburanților

În analiza economică săptămânală, economistul Veaceslav Ioniță susține că în anul 2023 carburanții se vor ieftini pe fundalul reducerii prețului la petrol.

„În 2023 cel mai probabil vom asista la o stabilizare a prețurilor. În contextul crizei regionale, am putea avea o ușoară creștere în februarie, dar tendința este că prețul la produsele petroliere pe plan global trebuie să scadă. Și în Republica Moldova vor scădea, deoarece factorii privind majorarea impozitelor și ai marjei comerciale s-au epuizat”, a punctat Ioniță.

Potrivit expertului, în decembrie 2022, prețul minim reglementat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a coborât până la 22 de lei și 02 bani pentru un litru de benzină la procurare. Acum, în ianuarie 2023 a ajuns la 25 de lei și 47 de bani. În 2020, când a scăzut puternic din cauza crizei mondiale, prețul trimestrial a ajuns la 15 lei și 16 bani. În iunie 2022, a atins maxima istorică, depășind 33 de lei pentru un litru. Ulterior, a fost înregistrată o scădere de preț constantă, ca în decembrie, prețul mediu lunar, să ajungă sub 23 de lei un litru de benzină. Prețul mediu lunar pentru ianuarie 2023 este de 24 de lei și 02 lei, cu 1 leu și 22 de bani mai mult față de luna trecută.

Jumătate din prețul carburanților sunt impozite

Analistul economic a menționat că în 2010, la un litru de benzină procurat de un posesor de autoturism, se plătea 5 lei și 07 bani drept impozite. În 2022 – 10 lei și 47 de bani, iar acum în ianuarie 2023 – 10 lei și 67 de bani. Dintre care, 7 lei și 20 de bani merg în bugetul de stat, iar 3 lei și 47 de bani în Fondul Rutier. „Piața produselor petroliere în ianuarie a fost marcată de creșterea marjei comerciale, rezultatul inflației din 2022; de creșterea accizelor indexate anual din cauza inflației. Chiar dacă plătim mai multe accize, Guvernul, cu acești bani, are o putere de intervenție în reparația drumurilor mai slabă decât în 2022 sau 2021. Toate prețurile materialelor de construcție s-au scumpit cu mult mai mult decât rata accizei de care a fost influențată”, a menționat analistul economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #carburanti #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat